În regiune se încheie recoltarea culturilor târzii. Recolta de cereale, împreună cu porumbul-boabe, poate atinge nivelul de 600 mii tone, cu 13 mii tone mai mult decât în anul trecut. S-au obținut circa 100 mii tone de soia și 29,1 mii tone de floarea-soarelui. Recolta de cartofi constituie 567 mii tone. Cu excepția cerealelor, la celelalte culturi rezultatele sunt sub nivelul anului trecut, s-au făcut simțite condițiile meteorologice nefavorabile.
Nici rodul livezilor nu-i bucură din plin de pomicultori. Din cele 150 mii tone de frunte, culese până în prezent, circa 40 mii tone le revin gospodăriilor pomicole de fermier. Dacă anul trecut recolta de mere a fost atât de mare și, neavând posibilități de realizare a producției, unii fermieri nici n-au cules toate fructele de pe pomi, toamna aceasta aproape că nu au ce culege.
În raionul Noua Suliță una dintre cele mai mari gospodării pomicole este considerată cea a lui Leonid Makarenko din Ridkivți – „MakoSad”. Acest fermier de mai mult timp aplică tehnologii eficiente și, evident, așteaptă rezultate bune. El explică de ce merele au devenit în prezent marfă deficitară. Problema se trage de la pierderile suportate de pomicultori anul trecut, când aceștia au fost nevoiți să vândă fructe la preț foarte redus. Soiurile de mere și pere, cultivate în livezile tinere din ținutul nostru, cer mai multe tratări în decursul sezonului. Dacă anul trecut venitul pomicultorilor a fost sub nivelul așteptărilor, o treime din numărul fermierilor nu au dispus de finanțe suficiente pentru cumpărarea mijloacelor chimice de tratare a pomilor și a îngrășămintelor minerale. La această insuficiență financiară s-au adăugat și ploile care au dăunat la formarea roadei.
„Din recolta bogată de mere din anul trecut mulți pomicultori mi s-au ales aproape cu nimic, a precizat dl Leonid Makarenko. De aceasta s-au folosit companiile de prelucrare, care au cumpărat de la pomicultori fructele pentru sucuri la preț foarte mic. Agricultura, în genere, este un domeniu cu risc. Nu întâmplător în popor se spune că un an bogat în roade hrănește un alt an sărac în roade. Dar la noi s-a întâmplat invers. Recolta bogată din anul trecut nu ne-a asigurat cu venit pentru a ne simți bine și în anul curent, când aproape nu ai ce culege”.
La situația dată s-au acomodat de minune „comercianții”. Aceștia umblă prin sate și cumpără de la gospodari și pomicultori mere cu 7-8 grivne kilogramul, iar le realizează cu 15-20 grivne, adică de două ori mai scump. Și iarăși în pierdere sunt producătorii agricoli. S-a ajuns la aceea că unii fermieri sunt nevoiți să ia credite pentru a plăti salariul angajaților.
Uniunea de credit „Oamenii noștri”, condusă de Iaroslav Kirpușko, chiar de la bun început se preocupă de acordarea creditelor sătenilor, stimulând dezvoltarea micului business. De aceea, Uniunea de credit respectivă se bucură de încredere în rândurile oamenilor de la țară din raioanele regiunii.
„Anul acesta, pentru prima dată clienții noștri – producători agricoli – ne-au cerut credite pentru plătirea salariilor angajaților, a constatat cu mirare dl Iaroslav Kirpușko. Iar lucrătorii angajați pun condiții că să fie bine plătiți. La culesul fructelor cer câte 600 grivne pe zi, iar dacă li se asigură hrana, atunci sunt de acord să lucreze cu 400 grivne”.
Dar și cu o astfel de plată nu toți se învoiesc să lucreze. Consideră că la astfel de munci pot câștiga mai bine în țările vecine, în Polonia, de exemplu. Unicul Leonid Makarenko din Ridkivți nu crede în această poveste. „Eu cred că oamenii noștri pleacă la munci sezoniere în Polonia nu atât pentru că sunt ademeniți de salariile de acolo, ci din cauză că la ei acasă nu pot găsi de lucru. Iar în străinătate banii nu se câștigă deloc ușor, condițiile de muncă sunt grele, iar cerințele sunt mari. Nu toți concetățenii noștri rezistă. De la mine au plecat astă vară trei lucrători, dar s-au întors repede înapoi. N-au putut rezista”.
Acasă, cum s-ar spune, pâinea-i mai mică, dar e mai gustoasă. Și fructele, de asemenea. Ele ar prevala pe piețele noastre în concurența cu fructele din import, dacă fermierii-pomicultori s-ar bucura de susținere și de aprecieree cuvenită a muncii lor.