Gheorghe Mandicevschi se naşte la 8 noiembrie 1870 în satul Molodia, fiind ultimul din cei opt copii ai preotului Vasile Mandicevschi şi soţiei sale Veronica Popovici. El este fratele renumiţilor compozitori şi pedagogi bucovineni Constantin, Eusebie şi Ecaterina. A fost compozitor, dirijor, profesor de muzică bisericească.
Cel dintâi mediu artistic i l-a oferit casa părintească, unde, în pofida greutăţilor materiale ale familiei numeroase, se găsea şi prilejul de a audia o muzică aleasă, căci fiicele şi fiii părintelui Vasile Mandicevschi erau toţi înzestraţi cu deosebit talent muzical.
Absolvind cursurile primare, urmează cursurile la seminarul din Cernăuţi între anii 1890-1895, unde profesor i-a fost Isidor Vorobchievici, care îl încurajează şi-l îndrumă în mod deosebit.
între anii 1895-1899 Gh. Mandicevschi, sub supravegherea fratelui său, Eusebie, a studiat la Universitatea de Muzică şi Arte Clasice din Viena contrapunctul, armonia şi compoziţia.
În anul 1900 se întoarce în Bucovina şi devine profesor titular de muzică la Seminarul Clerical la Şcoala de cântăreţi bisericeşti şi la Liceul Ortodox de Fete, unde între anii 1900-1907 a fost dirijor al corului Societăţii „Armonia” -Societatea pentru Cultivarea şi Răspândirea Muzicii Naţionale în Bucovina, creată la 18 iulie 1881 la Cernăuţi, la sugestia Mitropolitului Silvestru.
La 15 iulie 1904, cu prilejul împlinirii a 400 de ani de la moarta marelui voievod Ştefan cel Mare, profesorul Gh. Mandicevschi executa împreună cu corul „Armonia”, la serviciul divin de la Mănăstirea Putna, liturghia sa festivă în Re-major, compusă pentru cor mixt din 4-8 voci.
La serbarea comemorativă care a urmat, Gh. Mandicevschi dirijează, printre altele, „Altarul Mănăstirii Putna” de Ciprian Porumbescu şi piesa corală „Mănăstirea Putna” de Isidor Vorobchievici, în entuziasmul românimii adunate cu acel prilej.
Presa cemăuţeană din anul 1906 publică anunţurile în legătură cu jubileul de 25 de ani al Societăţii Armonia”, marcat la Cernăuţi pe 25, 26 şi 27 noiembrie. Putem vedea că au avut loc mari manifestări, organizate de membrii societăţii, unde se va executa o liturghie nouă, apoi un concert festiv şi o serată de dans.
Din anunţurile publicate în ziare aflăm despre programul de pregătire a jubileului ‘Armoniei” pentru fiecare zi aparte, despre persoanele care au participat şi au prezentat cântecele lor bisericeşti, piese, poezii. Printre cei ce au participat la manifestare se numără şi familia Mandicevschi (Gheorghe, Eusebie, Ecaterina şi Constantin), şi alţi renumiţi bucovineni: Aglaia de Onciul, Adalbert
Hrimaly, Gavril Muzicescu, George Dima, Ciprian Porumbescu, Nicu Popovici, Anton Koller etc.
Dacă ne referim la Gh. Mandicevschi, din program se vede că la 25 noiembrie, duminică, la orele 9.00 dimineaţa, prima zi a început cu o Liturghie şi doxologia compusă de profesorul Gheorghe Mandicevschi cu un cor mixt sub conducerea compozitorului, care a avut loc în Catedrală, săvârşită de Arhimandritul Miron Călinescu.
A doua zi, pe 26 noiembrie, a avut loc concertul festiv în sala Filarmonicii la ora 7.30 seara, sub conducerea dirijorului, profesorului Anton Koller. Concertul a fost împărţit în mai multe spectacole. în partea a 4-a a urmat un spectacol de cântece populare româneşti, aranjate pentru un cuartet de coarde de Adalbert Hrimaly, executate de domnii Adalbert Hrimaly (violina I), Comeliu Tarnovieţchi (violina II), Gheorghe Mandicevschi (viola) şi Dr. B. cav. de Duzinkiewicz (vio-loncello), care pentru prima dată s-a prezentat publicului românesc. Cuartetul a cules aplauze frenetice prin executarea cu măiestrie a variaţiunilor unui cântec popular aranjat de Hrimaly. în partea 12-a, a avut loc prezentarea uverturii, compusă de Dr. Eu. Mandicevschi pentru un cuartet de coarde şi două piane câte 4 mâini şi cântată cu măiestrie de doamnele Eugenia Halarevici şi Eufrosina Vorobchievici (pianul I), de doamnele Ecaterina Mandicevschi şi Veronica Ţurcan (pianul II) şi de domnii Adalbert Hrimaly (vio.l), Corneliu Tarnovieţchi (vio. II ), Gheorghe Mandicevschi (viola), şi Dr. B. cav. de Duzinkiewicz (violoncello).
Serbarea s-a încheiat pe 27 noiembrie la 8.30 seara, apoi toţi s-au adunat la un dans în Sala Filarmonicii. Doamnele au fost rugate să aibă o ţinută specială, să apară în costume naţionale. Dansurile au fost acompaniate de Orchestra Regimentului 41 de Infanterie.
De-a lungul timpului familia Mandicevschi a jucat un rol activ în activitatea Societăţii Armonia”. Muzicianul făcea parte dintr-un cuartet de coarde (Fraţii Mandicevschi).
Majoritatea lucrărilor sale au fost popularizate prin interpretarea lor de către corul Societăţii Armonia” şi mai cu seamă de corul Societăţii „Academia Ortodoxă”, care a fost creată în anul 1889 de Silvestru Morariu-Andrievici pentru studenţii de la Facultatea de Teologie, numită Societatea literară a studenţilor Academia Ortodoxă”, membru al căreia a fost Gh. Mandicevschi.
În anul 1906, la 20 ianuarie, la Rădăuţi a avut loc şedinţa Societăţii Academia Ortodoxă”, la care a participat şi Gh. Mandicevschi, cu o prezentare a cântecului „Frumoase floricele”. Cuvântul de deschidere a fost rostit de preşedintele Societăţii, Gavriil Străinul,
Pentru această Societate, compozitorul Gh. Mandicevschi a scris şi deviza „Uniţi să fim în cugete, uniţi să fim în cântece, uniţi în Dumnezeu”. Printre acestea se numără un curs de contrapunct, în patru volume, scris în colaborare cu fratele său Eusebie, precum şi studiul „Muzica la evrei până la venirea Mântuitorului nostru lisus Hristos”, publicată în revista „Candela” din anul 1893.
Principalele lucrări realizate de autor sunt muzica pentru piesa lui Vasile Alecsandri „Piatra din casă”, precum şi „Cuartetul de coarde”. Are o serie de lucrări corale, vocale şi pentru pian, precum şi cântece bisericeşti.
În pofida vieţii sale scurte (a decedat la 23 martie 1907, la doar 37 de ani), Gh. Mandicevschi a adus o contribuţie uriaşă la dezvoltarea, promovarea şi
păstrarea artei muzicale româneşti. Lucrările lui desăvârşite vor dăinui peste ani.
Vladimir ACATRINI
în imagini: Gh. Mandicevschi; Cuartetul de