Deși gusturile nu se discută, trebuie să recunoaștem că fasolea se bucură de o simpatie generală. Gustoasă, sățioasă, accesibilă și relativ facil de gătit, fasolea este bogată în fibre, conține vitamina K, de asemenea, calciu, fier și magneziu. Acești nutrienți sunt importanți pentru menținerea oaselor puternice și sănătoase, și pentru reducerea riscului de fracturi. Vitamina B6 conținută este, de asemenea, importantă pentru o stare de bună dispoziție. Prin urmare, poate juca un rol major ca oamenii să-şi menţină sănătatea.
Fasolea – prietena inimii. Este una dintre cele mai bune surse de fibre solubile, care scade în mod natural colesterolul. Aceste mici comori ale naturii sunt, de asemenea, pline de potasiu care reglează tensiunea arterială. Studiile sugerează că, înlocuirea proteinelor animale cu proteine vegetale poate scădea considerabil riscul de boli de inimă.
Fasolea – bună sursă de fier. Corpul folosește fier pentru a produce proteine din sânge (hemoglobina și mioglobina) care ajută la deplasarea oxigenului în corp.
Bogată în magneziu. Magneziul ajută la producerea proteinelor, întărirea oaselor și stabilizează zahărul din sânge. Fasolea neagră este o sursă deosebit de bună, conținând 120 miligrame într-o singură ceașcă. Aceasta este aproximativ o treime din cantitatea zilnică recomandată.
Fasolea – bogată în potasiu. Corpul are nevoie de materiale pentru aproape orice, inclusiv pentru inimă, rinichi, mușchi și nervi. Fasolea are destul de mult potasiu, în special fasolea lima, care va oferi aproape 1.000 de miligrame la cană. Este aproximativ dublu față de ceea ce se obține de la o banană.
Încărcată cu zinc. Ajută copiii să se dezvolte corect. O cană de năut, numită și fasole garbanzo, are aproximativ 2,4 miligrame. Este aproximativ un sfert din necesitatea zilnică.
Conține folați. Ajută la menţinerea sănătăţii inimii, diviziunea celulară și sistemul nervos. O singură cană de fasole conţine aproximativ 1010 micrograme — mai mult de 2 1/2 ori din cantitatea zilnică.
Bogată în antioxidanți. Fasolea este bogată în polifenoli, care sunt un tip de antioxidanți. Antioxidanții luptă împotriva efectelor radicalilor liberi, care sunt substanțe chimice dăunătoare pe care organismul le produce în timpul metabolismului și a altor procese. Radicalii liberi pot provoca leziuni celulare care pot duce la diferite boli. Antioxidanții ajută organismul să elimine radicalii liberi. În acest fel, alimentele bogate în antioxidanți, cum ar fi fasolea, pot ajuta la protejarea organismului de boli.
Reduce riscul de cancer. Unele studii au arătat că fasolea acționează ca antioxidant și agent antiinflamator. Aceste efecte ar putea reduce riscul de cancer. Rezultatele cercetărilor au sugerat că fasolea neagră are cea mai mare activitate antioxidantă. Un studiu a constatat, de asemenea, că substanțele chimice din fasolea neagră ar putea încetini creșterea cancerului colorectal prin împiedicarea înmulțirii celulelor canceroase.
Ajută în prevenirea diabetului și la metabolismul glucozei. Fasolea ajută la stabilizarea nivelurilor de glucoză din sânge sau chiar la prevenirea diabetului. Fasolea este bogată în fibre, care pot ajuta la scăderea glicemiei. S-a concluzionat că o dietă bogată în fibre reduce riscul de diabet de tip 2. Au existat, de asemenea, dovezi că poate ajuta la scăderea zahărului din sânge la persoanele care suferă deja de această boală.
Ajută la prevenirea ficatului gras. Ficatul gras apare atunci când grăsimile se acumulează în ficat. Se poate dezvolta alături de obezitate, colesterol ridicat, hipertensiune arterială și alte aspecte ale sindromului metabolic. Medicii bazează tratamentul bolii hepatice grase pe pierderea în greutate și pe controlul glicemiei, precum și pe reducerea nivelului de grăsimi din sânge, cum ar fi trigliceridele și lipoproteinele cu densitate joasă (LDL) sau colesterolul rău. Înlocuirea proteinelor animale cu proteine vegetale, este un pas sigur către o sănătate mai bună a ficatului. (DOC.ro)
(T.L.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com