În fiecare an, Colegiul de medicină din Noua Suliţă îndreaptă în sistemul de ocrotire a sănătăţii peste o sută de tineri specialişti, care şi-au făcut studiile pe banii alocaţi din Bugetul statului. Şi, iată, recent noua promoţie cu diplome de felceri, surori medicale şi moaşe vor completa rândurile lucrătorilor medicali.
— Colegiul nostru este deosebit prin faptul că o bună parte dintre studenţi sunt absolvenţi ai şcolilor româneşti din ţinut, accentuează dl Ruslan Romaniuc, tânărul director al acestei instituţii de învăţământ. Iar majoritatea profesorilor înţeleg limba română. Din aceste considerente m-am gândit ca într-o perspectivă apropiată să primim la studii şi doritori din nordul Republicii Moldova. Discuţii pe tema dată deja au avut loc la Lipcani. Argumentul în favoarea Noua Suliţei este următorul: de la Lipcani şi din localităţile din zona lui până la cel mai apropiat Colegiu de medicină din Moldova este o distanţă de 150 kilometri, iar până la Noua Suliţă — 30 de kilometri. Cu atât mai mult, că dispunem de cămin. Şi în afară de aceasta, diplomele ucrainene sunt recunoscute în Moldova, iar cele din Moldova — în Ucraina. Urmează să fie clarificate unele momente legislative privind înmatricularea la studii.
Directorul Colegiului pregăteşte o surpriză plăcută pentru studenţii săi:
— Mă voi înţelege cu întreprinderea auto „Denisivka” din Cernăuţi ca de la 1 septembrie să ne pună la dispoziţie patru autobuze: în fiecare sâmbătă ele îi vor duce până în centrele raionale Herţa, Hliboca, Storojineţ şi Hotin pe studenţii noştri, originari de prin părţile celea, spune cu fermitate domnul Ruslan Romaniuc. Va fi un stimul pentru studenţi.
Odată cu reformarea sistemului de ocrotire a sănătăţii ne putem aştepta la un concurs şi mai mare la instituţiile de învăţământ medicale.
— În prezent numărul minim de puncte pentru admiterea la universităţile şi institutele de medicină, obţinut la testarea externă independentă, este de 150. Cred că în curând o astfel de cerinţă va fi şi pentru înmatricularea la colegiile de medicină, îşi spune părerea domnul director. Dar, cu timpul, cred eu, se va trece la sistemul european. Tinerii, care doresc să devină medici, mai întâi trebuie să înveţe la Colegiu pentru a se convinge că această profesie e pe placul lor. Or, pentru a deveni medic trebuie să ai un har deosebit. Iar după Colegiu urmează Universitatea de medicină.
— Reforma medicinii aduce cu sine o altă metodă, mai onestă, de retribuire a muncii medicului, cu luarea în considerare a calificării şi nivelului profesional al acestuia, continuă domnul Ruslan Romaniuc. Doi medici din una şi aceeaşi secţie pot primi salarii diferite: unul 6 mii grivne, iar altul 20 mii grivne, va depinde de eficienţa muncii în făptuite.
Dacă până nu demult „studenţii bugetari” nu doreau să plece la lucru, conform repartizării, erau impuşi să restituie statului suma cheltuită pentru studiile lui. Acum situaţia este alta.
— În asemenea cazuri banii nu sunt restituiţi, pur şi simplu absolventul nostru se angajează acolo, unde doreşte şi are posibilitate să lucreze. Iar reformele şi sunt menite pentru ca specialiştilor de toate rangurile să li se creeze posibilităţi pentru o muncă cinstită, eficientă şi folositoare sănătăţii.
Vasile CARLAȘCIUC