La 18 august 1941, la Crasna, regiunea Cernăuţi, s-a născut poetul-martir Ilie Motrescu. După absolvirea școlii și-a continuat studiile la Institutul Pedagogic din Bălți, la Facultatea de Filologie și Muzică. După serviciul militar s-a întors în satul de baștină, activând un timp profesor școlar. S-a transferat la Cernăuți, angajându-se ca lucrător literar în Secția de cultură a noului ziar „Zorile Bucovinei”. Îi plăceau sportul și muzica, în special cântecele populare, cânta la vioară. În afară de munca de ziarist a scris și poezii, câteva reușind să le publice. A fost unicul poet ce n-a dedicat nici un vers epocii comuniste, lucru nemaiîntâlnit pe atunci. Aproape trei ani a muncit la ziar, și în ziua de 26 iulie a anului 1969 a dispărut fără urmă. A fost găsit cu stăruința familiei și a prietenilor, care cu eforturi supraomenești au descoperit asasinatul pus la cale de iscoadele fostului KGB sovietic. Aproape 20 de ani nimeni n-a avut voie să-i pomenească numele. După ce „cortina de fier” a căzut au început a i se tipări poeziile, articolele publicistice, amintirile, însemnările… Odată cu apariția cărții „Hora vieții” (2000), îngrijită de fostul său coleg și prieten Ion Țâbuleac din Moldova, a început și suita de manifestări omagiale dedicate vieții și operei lui Ilie Motrescu.
În anul 2023, la Editura „DrukArt” din Cernăuţi a văzut lumina tiparului volumul „Ilie Motrescu. Opera poetică”, ediţie îngrijită de Ştefan Hostiuc şi Arcadie Suceveanu. A fost un proiect realizat de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi, cu susţinerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Din acest volum, care include aproape întreaga operă poetică a lui Ilie Motrescu, pentru al comemora, am ales această poezie.
Ilie Motrescu
Ce mi-e sufletul
Ce mi-e sufletul când cânt –
codru răvăşit de vânt,
fluviu revărsat spre zare,
doina mea potopitoare.
Ce mi-e inima când plâng –
pasăre rănită-n crâng,
tăinuită-n ramuri ude…
Plânsul cine i-l aude?
Maică, ce-am să mă răsfac,
Că mi-s falnic, dar sărac?..
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com