Cu mai puțin de 3 luni înainte de alegerile prezidențiale din SUA, Kamala Harris și Donald Trump și-au ales candidații pentru poziția de vicepreședinte – poziție cu implicații substanțiale, în special în politica externă a Statelor Unite și a relațiilor cu Uniunea Europeană. Tim Walz și J.D. Vance, la fel ca și candidații la prezidențiale reprezintă viziuni total diferite pentru SUA.
Tim Walz – candidatul democraților a demonstrat prudență în deciziile legate de politică externă a țării, și a câștigat o reputație de democrat centrist în politicile externe ale SUA. Un susținător puternic al cauzei Ucrainei, în calitate de guvernator, a semnat un proiect de lege care pune capăt investițiilor Minnesota în Rusia și a reafirmat recent sprijinul cu ocazia celei de-a doua aniversări a invaziei rusești susţinând un parteneriat agricol între Minnesota și regiunea Cernighiv din nordul Ucrainei. O victorie a democraților ar semnala o susţinere continuă pentru Ucraina în război. Cu toate acestea, există un scepticism popular în rândul alegătorilor față de declarațiile lui Biden de ajutor nesfârșit pentru Ucraina. Acest lucru, în combinație cu istoria lui Walz de opoziție a războaielor și de sprijinire a inițiativelor diplomatice, o poate determina pe Harris să prioritizeze încheierea războiului și negocierea unei păci forțate în Ucraina.
J.D Vance – candidatul republicanilor în schimb va continua politica izolaţionistă din perioada mandatului lui Trump. El susține că participarea SUA în războaie multiple slăbește capacitatea țării de a descuraja China de la invadarea Taiwanului și poate risca să piardă în competiția economică dintre cele două țări. El se opune trimiterii mai multor ajutoare militare ale SUA către Ucraina și intervenției străine americane în general și a susținut că Kievul ar trebui să urmărească pacea cu Moscova, chiar dacă asta înseamnă cedarea unui teritoriu. În repetate rânduri Vance a susținut că națiunile europene bogate, cum ar fi Germania, ar trebui să apere Ucraina fără asistența SUA, că resursele SUA sunt limitate și că acordarea de ajutor de către America Ucrainei împiedică în mod direct descurajarea cu succes a Chinei din Taiwan. „Trebuie ca Europa să joace o parte mai mare a rolului de securitate”, a spus el la Conferința de Securitate de la München, argumentând că SUA nu pot continua să-și asume responsabilitatea pentru multiple crize globale din Europa de Est, Orientul Mijlociu și Asia simultan.
Candidaturile pentru vicepreședinte SUA vor avea și un impact semnificativ asupra relațiilor comerciale dintre SUA și UE. Opiniile lui Vance cu privire la comerț sugerează o continuare a politicilor din era Trump când SUA a impus taxe vamale semnificative pentru oțel și aluminiu importurilor europene, ceea ce a dus la tarife și din partea Comisiei în semn de retaliere. O a doua administrație Trump ar introduce un tarif de 10% pentru toate importurile – ceea ce ar afecta și UE – și un tarif de 60% pentru importurile din China. Mai mult decât atât, este neclar unde va duce politica de protecţionism pentru industria verde a SUA care afectează competitivitatea companiilor UE, în condițiile în care negocierile pentru deschiderea pieței americane pentru producătorii de automobile europeni au eșuat.
Poziționările diferite ale candidaților ar avea un impact în procesul de aderare al Moldovei la UE. Susținerea Ucrainei în război ar duce la un acord de pace negociat mai mult în favoarea Ucrainei, pe când încetarea ajutorului ar duce la un acord de pace negociat în favoarea Rusiei, unde Ucraina, și chiar Moldova ar continua să fie în sfera de influența rusească – lucru care ar deraia accederea la UE. De asemenea, orice tensiuni între UE și SUA create în interiorul NATO sau în urma acordurilor comerciale, ar pune UE în situația de a prioritiza consolidarea internă în defavoarea extinderii estice.
Poziționarea acestor candidați pe subiecte relevante politicii externe depinde foarte mult și de influența lor în Congresul American care are un rol crucial de supraveghere a politicii externe având drept exclusiv de a declara război, de a aproba finanțarea externă, tratate internaționale și a pregăti bugetul federal care determină cheltuială militară. În acest moment Democrații dețin controlul senatului cu o margină mica de 2 locuri, iar republicanii dețin majoritatea în Camera Reprezentanţilor cu o margina de 5 locuri. Deși Harris a acumulat recent un avans de 51%-48% față de fostul președinte Trump în sondaje, cursa electorală va fi strânsă, cu bătălii strânse în state precum Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin. Indiferent de rezultatul alegerilor pe 5 noiembrie, următorul președinte al SUA va avea de navigat o balanţă delicată în Congres pentru a-și promova viziunile politicii externe.
Mihaela Sirițanu,
expertă asociată în relații internaționale
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com