Parlamentul de la Kiev va examina în cel mai scurt timp proiectul de lege „Privind declarația nulă”, elaborat de deputații Iuri Luțenko și Oleksandr Kirșa. Potrivit proiectului de lege, toți cetățenii ucraineni vor trebui nu numai să prezinte Serviciului Fiscal de Stat declarația privind veniturile, dar și privind cheltuielile. Dacă organele competente vor constata faptul că cetățeanul a cheltuit pe parcursul unui an de zile o sumă bănească care depășește venitul oficial, el va trebui să achite o taxă specială.
Președintele Petro Poroșenko a comunicat recent că acest proiect de lege trebuie examinat de Parlament pe cât se poate de repede, menționând că speră în susținerea aleșilor poporului. Așadar, fiecare cetăţean ucrainean va trebui să îndeplinească personal declarația privind veniturile și să o aducă la Serviciul Fiscal de Stat, menționând depozitele bancare, apartamentele în proprietate, mașinile achiziționate ș.a. Poliția fiscală nu va obliga cetățenii să explice de unde au apărut aceste „averi”, constatând un punct de reper pentru viitoarele comparații și cercetări.
Peste un an, cetățenii vor declara nu doar veniturile, dar și cheltuielile. Dacă vor fi identificate unele taxe sau impozite neachitate, poliția va repara situația respectivă cu ajutorul taxelor și amenzilor. Dacă cheltuielile vor depăși veniturile, contribuabilii vor achita o taxă de 21% din diferența apărută, plus 22% – contribuția socială unică. Evident că veniturile nedeclarate pot fi identificate doar în cazul bunurilor înregistrate oficial (mașini, apartamente etc.). Iuri Luțenko a comunicat că adoptarea legii amintite va îmbunătăți climatul investițional și va determina alocarea de noi sume bănești în Bugetul de stat.
Experții nu sunt unanimi în ceea ce privește eficiența inovațiilor fiscale propuse spre examinare. Președintele Centrului Ucrainean de Analitică, Oleksandr Ohrimenko, consideră că Uniunea Europeană a tot insistat asupra adoptării de către Kiev a unei legi a transparenței financiare. Probleme pot să apară la faza implementării. „Vom întâmpina rezistență în provincii, acolo unde nivelul educației financiare este redus. Avem nevoie de 2-3 ani de tranziție” – susține Ohrimenko, adăugând că vor avea de suferit în primul rând persoanele fără venituri oficiale, sau cei cu un salariu minim. Aceștia vor avea de achitat taxa de diferență între venituri și cheltuieli. Va fi o povară grea pentru cetățeni – să recunoaștem – în contextul sărăcirii generale a populației și majorărilor tarifare cosmice.
Dacă interesele cetățenilor simpli vor fi afectate, creându-le probleme suplimentare, atunci businessul mare va încerca să nu respecte legea. Aici trebuie să adăugăm că fără o combatere reală a corupției în Ucraina, poliția fiscală va deranja cu întrebări suplimentare doar patronii întreprinderilor mici și cetățenii simpli – cei care nu vor fi în stare să dea mită. Nu va avea nici un rost darea de mită în cazul unor întreprinderi cu venituri modeste. Situația este alta la întreprinderile cu sute sau mii de angajați, dintre care oficial lucrează doar câțiva. Mita în acest caz reprezintă o cale de reducere a costurilor de producție. Așadar, sunt întemeiate opiniile unor parlamentari care consideră că proiectul de lege trebuie revizuit și examinat minuțios. În acest sens, poate fi preluată experiența statelor UE, foste țări socialiste, care au introdus legile respective în câteva etape: mai întâi în cazul funcționarilor de stat, apoi – în cazul mediului de afaceri și, în ultimul rând – în cazul cetățenilor simpli. Însă, fără o combatere a corupției la nivel național și local, legea amintită mai sus, chiar într-o variantă revizuită, riscă să se transforme într-o altă formă fără fond din Ucraina.
Marin GHERMAN, politolog