Poetul-academician de la Chişinău, Nicolae Dabija, în preajma împlinirii a 167 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, s-a întrebat pe sine: cum de reuşeşte poporul evreu să-şi menţină identitatea în decursul a mai bine de două milenii? Şi a răspuns: identitatea lui este „Tora”. Eminescu este acea „Tor”» care îi ajută pe românii de pretutindeni să-şi menţină identitatea, a concluzionat notoriul poet. Este un adevăr confirmat şi de viaţa spirituală a comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi, desfăşurată sub raza călăuzitoare a icoanei stelei cu numele Eminescu.
De acum înainte ziua de 15 ianuarie va avea pentru români o semnificaţie dublă: ziua de naştere a Poetului lor naţional şi cea a culturii naţionale. Or, Mihai Eminescu este piatra triunghiulară în această „coloană a infinitului”. La Cernăuţi ea a fost marcată în mod oficial la cel mai înalt nivel, cu participarea primelor persoane din conducerea regiunii şi a oraşului, precum şi a unei delegaţii solide din judeţul Suceava şi a întregului corp diplomatic al Consulatului General al României la Cernăuţi, şi cu o diversitate de acţiuni culturale. Depunerea de flori la bustul lui Eminescu din curtea casei lui Aron Pumnul şi la monumentul lui „de sub teiul secular” a coincis în timp cu serviciul divin de duminică de la bisericile din oraş. Ca în faţa altarului au fost rostite cuvinte elogioase la adresa Luceafărului poeziei româneşti. Şeful Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi, Oleksandr Fişciuk, a accentuat că piatra de temelie a acestui monument a fost pusă de preşedinţii Ucrainei şi României, iar preşedintele Consiliului Regional, Ion Muntean, a amintit că în rezultatul colaborării organelor puterii cu societăţile naţional-culturale româneşti bustul lui Mihai Eminescu au fost ridicat şi în centrele raionale Herţa, Noua Suliţă şi Hliboca. Primarul Cernăuţiului, Oleksii Kaspruk, numindu-l pe Eminescu „marele cemăuţean”, a declarat: „Cernăuţiul era cândva numit „capitala neoficială a Europei”. În anul 2024 vom încerca să participăm la concursul pentru titlul de „capitală culturală a Europei”. Sunt convins că Cernăuţiul n-ar putea fi numit „capitală culturală a Europei” fără luarea în considerare a contribuţiei comunităţii româneşti, a marilor reprezentanţi ai culturii şi literaturii ei”.
Conducătorul delegaţiei din judeţul Suceava, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean, a mulţumit localnicilor pentru faptul că ştiu să-şi onoreze înaintaşii, să-şi păstreze limba română şi să organizeze asemenea evenimente în cinstea marelui Eminescu. „Este un moment foarte important pentru Cernăuţi, pentru că de Ziua culturii naţionale, de ziua Marelui Eminescu comunitatea românească demonstrează că e demnă de această continuitate de valori şi spirit eminescian”, a constatat în faţa monumentului lui Eminescu Consulul General al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan.
În sunet de fluier şi bucium, melodie înălţătoare în interpretarea unor muzicanţi amatori din satul Mălin, judeţul Suceava, de la baştina unui tragic poet român din perioada postbelică, Nicolae Labiş, au fost depuse flori vii la monumentul lui Mihai Eminescu.
Apoi acţiunile consacrate aniversării ordinare a naşterii Luceafărului au continuat la Gimnaziul nr. 6 cu concursul declamatorilor de poezie eminesciană de la şcolile româneşti din oraş şi din raioanele regiunii, concurs, care, după cum a menţionat unul dintre organizatorii lui, Ilie Tudor Zegrea, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români din Cernăuţi, a ajuns la cea de a 12-a ediţie. Majoritatea participanţilor la concurs purtau costume naţionale, iar în suflet — marea dragoste faţă pe creaţia eminesciană. Elevii de la Şcoala medie nr. 1 din Ciudei, au ieşit în faţa juriului (din care au făcut parte şi poeţii Vasile Tărâţeanu, Simion Gociu) cu vioara şi flautul. În afara concursului au participat şi doi elevi din Colincăuţi, raionul Hotin, unde procesul de învăţământ decurge în limba ucraineană, însă vlăstarii româneşti mai înmuguresc. În categoriile de vârstă învingători au devenit Tatiana Govomean (Gimnaziul nr.6), Caterina Magas (Buda Mare) şi Andrei Scripcaru (Şcoala medie nr.10). Consulul General al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, a declarat că toţi participanţii la concurs, în afară de premii băneşti, cărţi româneşti, în timpul vacanţei de vară vor pleca într-o tabără de odihnă în România, iar ministrul consilier, Ionel Ivan, a lansat iniţiativa ca în luna martie să fie organizat un concurs de poezie eminesciană în traducere ucraineană şi de poezie şevcenkiană în traducere românească.
La Casa Naţională s-a desfăşurat dezbaterea cu tema „Eminescu — Poet al Fiinţei”, ţinută de docentul Lora Bostan de la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii cemăuţene, şi profesorul de la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, Aurel Buzincu, de Alexandrina Cemov, membru de onoare al Academiei Române, şi de poetul Mircea Lutic, laureat al Premiului „M. Eminescu” al Academiei Române. Discuţiile au fost însoţite de un recital de poezie eminesciană, prezentat de studenţi de la Universitatea din Cernăuţi.
Ziua Eminescu şi cea a culturii româneşti s-a încheiat cu un program de romanţe pe versurile poetului nostru naţional, care au răsunat în localul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”.
Vasile CARLAȘCIU
FOTO: V. ACATRINI