Ucraina ocupă penultima poziție în Europa privind durata vieții. Potrivit Serviciului de Statistică de Stat, din cauza speranței de viață scăzute fiecare al treia bărbat și fiecare a şasea femeie din Ucraina nu supraviețuiesc până la vârsta de pensionare. În același timp, speranța medie de viață în Ucraina este de 72 de ani. Dacă dăm crezare statisticilor ONU, în 115 țări ale lumii durata de viaţă este mul mai mare decât în Ucraina, iar în 75 de state este mai scăzută. La acest capitol ne-au depăşit chiar şi unele ţări cu sistem sanitar slab dezvoltat, cum ar fi Vietnam, Thailanda, Brazilia sau Guatemala. În 2018 Historynutshell.com a întocmit o hartă ce arată care este speranța medie de viață în țările europene. Autorii au întocmit harta pe baza datelor furnizate de Banca Mondială. Cea mai mare speranță de viață este în Italia și Spania, 83,5 și 83,4 ani. În România, speranța de viață este mai înaltă decât în Moldova, fiind de 75 de ani. În Rusia, de exemplu, speranţa de viaţă este de 70,9 ani. În Moldova acest indicator este de 71,4 ani, ceea ce înseamnă că în țară sunt puțini cei care depășesc această vârstă în ceea ce privește durata de viață. Totuşi, speranța de viață în Ucraina este în continuă creștere. Din anul 2000, ucrainenii au început să trăiască mai mult, în medie cu 4 ani. La nivel mondial, cei mai longevivi oameni de pe planetă sunt locuitorii Hong Kongului, unde speranţa de viaţă este de 83,5 ani. Potrivit specialiştilor, secretul longevităţii în Hong Kong ţine de practicarea artelor marţiale Tai Chi, care îi ajută pe oameni să rămână sănătoşi chiar şi la o vârstă înaintată. Meniurile pe bază de alimente fierte şi ceaiuri nu fac altceva decât să contribuie la creşterea speranţei de viaţă în Hong Kong. Pe locul doi se situează japonezii, unde speranţa de viaţă este de 83,1 ani. Speranţa de viaţă în Japonia este însă mare, deoarece niponii preferă alimentaţia sănătoasă, echilibrată.
Principalele pericole pentru sănătatea europenilor sunt fumatul, consumul de alcool, obezitatea şi excesul de greutate, precum şi insuficienta vaccinare a copiilor în unele state, fapt ce pentru prima dată în ultimii ani a provocat decese cauzate de boli ca rubeola sau rujeola.