Cernăuţiul este un oraş al „caselor naţionale”. După aceste centre ale culturilor naţionale se poate constata care sunt etniile conlocuitoare din Ţara Fagilor. Cea mai veche societate culturală, fondată la Cernăuţi în 1862, este Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Ea a fost prima care s-a străduit să aibă casa sa naţională. După ce au fost adunate mijloacele băneşti necesare, Societatea a cumpărat edificiul din centrul oraşului, care găzduia hotelul „Weis”, cu restaurant la parter. Evenimentul a avut loc în anul 1897, sau, după alte surse, în 1899. Cronica vremii mai indică o dată – 1904. Atunci, în acest edificiu, numit şi „Palatul Naţional”, Societatea „Junimea” şi-a marcat jubileul de 25 de ani de la fondare. În incinta Palatului Naţional activau mai toate societăţile româneşti şi redacţiile publicaţiilor româneşti din ţinut, precum şi o bibliotecă bogată.
Apoi la Cernăuţi, la începutul veacului XX, au apărut una după alta casele naţionale: Ucraineană (1899-1900), Poloneză (1905), Evreiască (1908) şi Germană (1908-1910).
În anul 1989 a fost fondată Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, care în 1993 a fost înregistrată ca succesoare a Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Ei i s-a repartizat o parte din parterul fostului Palat Naţional.
La 25 septembrie 2021 pe frontispiciul edificiului au fost montate literele denumirii atât de dragi şi scumpe românilor din ţinut – „Palatul Naţional”. Însă, pentru ca în edificiul însemnat cu aceste litere să revină spiritul şi elanul românesc de atunci, când el a intrat în posesia Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina, mai trebuie încă multe de realizat.
Foto Doru Ropceanu
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com