Moscova nu a renunțat la încercările sale de a destabiliza situația și de a menține Moldova în zona sa de control, recurgând în mod tradițional la toate mijloacele posibile — de la umplerea teritoriilor străine cu agenți de influență ruși, inclusiv teroriști și mercenari, până la organizarea de mitinguri pro-ruse în masă cu aceleași apeluri tradiționale de răsturnare a guvernului. Aceasta este abordarea folosită de Kremlin oriunde încearcă să își lase amprenta imperială. Cu toate acestea, se pare că primăvara anului 2025 ar putea deveni turbulentă pentru Chișinău din cauza Moscovei și a agenților săi. La 22 februarie, susținătorii Partidului Socialiștilor pro-rus de opoziție au organizat un miting la Chișinău, primul miting antiguvernamental în masă din martie 2023. Aceasta a fost ultima manifestație de acest gen din capitala Moldovei, organizată de partide și deputați apropiați oligarhului Șor, care se ascunde în Rusia. Amintim că omul de afaceri a fost condamnat la 15 ani de închisoare în Moldova pentru furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării. Principalul organizator al protestelor este acum fostul președinte al Republicii Moldova și lider al Partidului Socialist pro-rus, Igor Dodon, care a vizitat Moscova la începutul lunii februarie și a făcut mai multe declarații importante, inclusiv apeluri pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, restabilirea zborurilor directe și deblocarea transferurilor bancare. Printre altele, Dodon a anunțat o serie de proteste împotriva actualului guvern proeuropean, dintre care primul a avut deja loc. Deși principalele motive ale protestului au fost criza energetică și tarifele ridicate la utilități, fostul președinte moldovean a trecut imediat la adversarii săi, partidul proeuropean de guvernământ Acțiunea și Solidaritatea, numindu-i „ciuma galbenă” și învinuindu-i pentru toate problemele. Protestatarii au cerut alegeri parlamentare anticipate, care ar trebui să aibă loc în acest an. Parlamentul moldovean consideră acțiunile fostului președinte drept tentative de destabilizare a situației din țară și implicarea Moscovei în acest proces.
Relațiile dintre Moscova și Chișinău s-au deteriorat recent în mod semnificativ. De exemplu, Moldova și-a anunțat intenția de a denunța „Tratatul de prietenie și cooperare dintre Federația Rusă și Republica Moldova” și de a închide așa-numitul „Centru Cultural Rus”, care era de fapt departe de a fi un centru cultural. Acest centru era plin de agenți de influență ruși deghizați în personalități culturale. Anterior, centre culturale rusești similare au fost închise în România și Azerbaidjan. În România, s-a declarat că centrul a fost închis din cauza propagandei și dezinformării pe care o răspândea. În Moldova, motivul a fost, de asemenea, incidentul cu doborârea dronelor rusești pe teritoriul statului. Prin urmare, Moldova ia măsuri pentru a implementa o strategie de securitate națională și pentru a denunța toate obligațiile și tratatele care o contrazic, după cum a comentat prim-ministrul D. Recean situația. În același timp, rușii au început să „încingă” în mod activ stările de protest din Moldova, promovând mantra lor preferată despre presupusa ilegitimitate a Președintei M. Sandu. În special, entitatea teritorială autonomă Gagauz Yeri a organizat un congres al deputaților, care a adoptat o rezoluție pro-rusă, care, printre altele, făcea chiar aluzie la „autonomia viitoare”. Același document se referă, de asemenea, la necesitatea reluării traficului aerian cu Rusia, la necesitatea de a apela la Comisia de la Veneția pentru a declara alegerile prezidențiale din Moldova ilegale și de a o aproba pe basarabeanca E. Guțul ca membru al guvernului moldovean.
Kremlinul a încercat încă o dată să destabilizeze situația politică internă din Moldova înainte de alegerile parlamentare, folosind în campania sa dezinformarea cu privire la denunțarea de către Chișinău a Tratatului de prietenie și cooperare dintre Rusia și Moldova. De asemenea, este clar că alegerile din 2025 din Moldova vor fi cruciale pentru viitorul țării. Experții subliniază că principala întrebare a acestor alegeri este dacă Președinta Maia Sandu va fi capabilă să unească din nou cetățenii cu identități moldovenești și românești, așa cum s-a întâmplat în alegerile parlamentare anterioare. Nu trebuie uitat faptul că populația Republicii Moldova are rădăcini etnice diverse, cu o majoritate de moldoveni români și un număr semnificativ de vorbitori de limbă rusă care o consideră limba lor maternă. În special, în republica separatistă pro-rusă Transnistria și în entitatea teritorială autonomă Găgăuzia, aliniată Moscovei, limba rusă este recunoscută chiar ca una dintre cele trei limbi oficiale. Cu toate acestea, în timp ce strategia de influență a rușilor se bazează pe divizarea populației în funcție de identitate, pentru actualul guvern moldovean strategia este de a o uni. Iar această strategie, după cum putem vedea, duce la victorie.
De asemenea, este clar: campania parlamentară din 2025 va fi mult mai dificilă pentru actualul guvern moldovean, deoarece toate eforturile agenților de influență ruși se vor concentra pe obținerea revanșei și formarea unei coaliții pro-ruse. Este evident că, prin aceste eforturi, Kremlinul pregătește răzbunarea nu numai împotriva Moldovei sau Ucrainei, ci și împotriva întregii Europe libere. Dar oare fondatorii UE și toți europenii au visat la astfel de perspective? Bineînțeles că nu. Europa este un spațiu care trebuie protejat în mod fiabil de agresiune, teroare și încercări de redistribuire a frontierelor prin forță. Astăzi, acest vis poate fi realizat numai împreună cu Ucraina și numai prin înfrângerea Rusiei, deoarece ucrainenii apără valorile care au unit Europa pe câmpul de luptă.
Taras POPOVYCI,
expert
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com