Locuitorii orășelului Crasna, raionul Storojineţ, vor oferi sâmbătă seară, 13 ianuarie, de Sfântul Vasile cel Mare, pe stil vechi, posibilitatea de a asista la sărbătorirea Malăncii, un carnaval al datinilor şi tradițiilor românilor bucovineni ce s-a păstrat de-a lungul anilor până în prezent.
Această tradiție are în jur de 100 de ani și o istorie bogată în urma ei. Tradiţional, obiceiul se desfăşoară o singură dată pe an — în noapte de 13 spre 14 ianuarie.
Anul acesta, potrivit organizatorilor, la Crasna vor avea loc cinci mălănci. În cele cinci cătune sărbătoarea va începe sâmbătă seara, în jurul orelor 18.00 și va dura toată noaptea. Apoi, la 14 ianuarie, începând cu ora 12.00, alaiurile se vor aduna în centrul localității, pe strada centrală „Ștefan cel Mare”, la „Parada Malăncilor”.
În perioada sovietică sărbătorirea Malăncii era interzisă. Dar tradiția este mai puternică prescripțiilor. Băieții care donau sânge obțineau o zi liberă de la locul de muncă și pe furiș utilizau această zi pentru a merge la Malancă. Malancarii erau „vânați” de miliționeri și răzbunătorii populari. Tinerii erau reținuți pentru tulburarea ordinii publice și condamnați la 15 zile de închisoare.
Această sărbătoare este un eveniment anual important pentru toată lumea, dar în special, pentru tineri, și reprezintă un fel de inițiere în tainele vieții. Noaptea, colindătorii merg din casă în casă, fac farse și interpretează mici scenete, în care fiecare membru al grupului își are rolul său, iar întreaga acțiune este condusă de un tânăr burlac, îmbrăcat în haine femeieşti, sătenii răsplătindu-i cu bani.
Malanca din Crasna are câţiva eroi – Baba şi Moşneagul, Regele şi Regina, Ursul şi Ţiganul, Iuflele. Fiecare cătun are Malanca sa, care cântă şi dansează la fiecare casă. Umblă de cu seară până a doua zi la amiază cu urări de bine pentru întreg an. Îndeplinesc piese în care renumesc întreaga familie și casă și le urează bunăstare în anul venit.
FOTO: Serghii Anyșcenko
