Fosta solistă a Filarmonicii Regionale din Cernăuți, Larisa Belova, a făcut o astfel de declarație săptămâna curentă, la Palatul Național al Românilor, în cadrul conferinței de finalizare a
Proiectului „Tezaurul Etnic Special al Bucovinei”, finanțat de UE prin intermediul Programului Operațional Comun România – Ucraina 2014-2020. El a fost implementat pe teritoriul Bucovinei istorice – în partea ei de nord (regiunea Cernăuți a Ucrainei) și în partea ei de sud (județul Suceava al României). Obiectivul principal al proiectului a fost dezvoltarea turismului cultural în Bucovina istorică, prin facilitarea și promovarea patrimoniului cultural imaterial al etniilor conlocuitoare din județul Suceava și regiunea Cernăuți. El a prevăzut o cercetare documentară privind patrimoniul cultural imaterial al 7 etnii din județul Suceava și 5 etnii din regiunea Cernăuți în 20 de localități din județul Suceava și în 15 localități din regiunea Cernăuți. Au avut loc și alte acțiuni de promovare a patrimoniului imaterial al etniilor conlocuitoare din Bucovina. Împreună cu colective artistice ale etniilor vizate în proiect, a evoluat și cântăreața Larisa Belova. Ea a recunoscut:
–Am participat la activitățile concertistice și în regiunea noastră, și în județul Suceava, m-am ales cu multe emoții pozitive și cu impresii de neuitat. Am cântat în germană, în armeană. După concert reprezentanții acestor etnii s-au apropiat și au început să-mi vorbească în limba lor maternă. Pentru mine aceasta a însemnat că în interpretarea mea a cântecelor respective n-a fost nimic fals sau superficial.
Moderatoarea conferinței, Carolina Jitaru, a menționat că la ultimele concerte din regiunea Cernăuți, din toamna anului trecut, au fost invitate și persoane refugiate și găzduite aici:
–Implementarea proiectului a coincis cu perioada de pandemie, apoi cu războiul din Ucraina, fiind nevoiți să ne acomodăm la condițiile apărute. Toamna trecută am organizat câteva concerte la Igești, Storojineț, Herța și la Centrul pentru refugiați din Cernăuți, creat de tânărul om de binefacere, Dumitru Cozma. Am invitat persoane refugiate, care s-au relaxat, ascultând cântece ale etniilor conlocuitoare din ținutul bucovinean, au servit bucate ale bucătăriei noastre naționale. Nu voi uita niciodată aceste evoluări. La Herța am concertat în seara zilei celui mai masiv atac cu rachete asupra Ucrainei. În cazul dat ne-a salvat un generator. S-a întrerupt curentul electric și la ultimul concert de la Centrul pentru refugiați din Cernăuți. Acolo generatorul a lipsit și am cântat cu lumânările aprinse. O tânără din Harkiv a plâns cât a durat concertul nostru. Ne-a spus apoi că îi este dor de casă, chiar dacă ea se află în ruine. S-a apropiat de noi și o femeie din regiunea Herson, care s-a prezentat că a condus o societate a grecilor de acolo și ar dori ca în proiectele următoare să se țină cont și de această etnie din Ucraina.
Ministrul plenipotențiar la Consulatul General al României la Cernăuți, Nicolae Dan Constantin, a menționat importanța culturală și turistică a unor asemenea proiecte, ținând să reitereze întregul sprijin al Consulului General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, pentru implementarea unor activități similare în continuare. Au apreciat proiectul specialiștii în domeniu Serghei Hacman, istoric, Angela Botă, ghid, Arcadie Moisei, pedagog, organizator al activității de turism în rândul elevilor și studenților.
Lider de parteneriat la realizarea Proiectului „Tezaurul Etnic Special al Bucovinei” a fost Fundația de Caritate și Întrajutorare „Ana” din Suceava. La implementarea lui au contribuit partenerii – Asociația „Juventus” (Suceava), Liga Tineretului Român „Junimea”, Centrul Media BucPress (Cernăuți).
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com