Cernăuțiul, acest oraș al cărții, i-a captivat mereu pe tinerii din raioanele de nord ale Moldovei și mulți dintre ei, de-a lungul întregii perioade sovietice, preferau să însușească specialității mai prestigioase anume la Universitatea cernăuțeană. Din Larga, la finele anilor 50, a venit să-și facă studiile la Cernăuți și Ion Gheorghiță, viitor ziarist și poet. El a făcut parte din generația de filologi români, care a obținut și a pus baza editării unui ziar aparte pentru comunitatea românească din ținut. Ion Gheorghiță a fost ziaristul care printre primii a prezis cariera de vedetă a Sofiei Rotaru. Printre altele, el a fost și printre autorii scenariului clipului cântecului „Trece apa” (cântec în limba ucraineană), din repertoriul vestitei Sofia Rotaru din anii 80.
Cu acest suflu al renașterii naționale Ion Gheorghiță s-a mutat de la Cernăuți la Chișinău. Avea deja scoasă de sub tipar și prima plachetă de versuri. Acolo el urma să devină unul din arhitecții mișcării de afirmare națională de la începutul anilor 90.
Cu prilejul jubileului de 80 de ani al regretatului om de litere Ion Gheorghiță, Uniunea Scriitorilor din Moldova, a organizat o acțiune de comemorare a lui, notează agențiile de presă din Moldova. Președintele organizației scriitoricești, Arcadie Suceveanu (distinsul nostru bucovinean) a ținut să menționeze: „S-a format în mediul cernăuțean, guvernat de inteligența și verticalitatea lui Vasile Levițchi, al cărui model l-a și preluat, fiind și ziarist la ”Zorile Bucovinei”. Spun acest lucru pentru că eu l-am cunoscut în acei ani, eu fiind student la Universitatea din Cernăuți. La ședințele cenaclului de la „Zorile Bucovinei”, Ion Gheorghiță era un spirit foarte activ, lucid, polemic și foarte exigent. Pe urmă a venit la Chișinău. El m-a susținut să scriu și versuri pentru copii. Ion Gheorghiță a excelat în forma fixă a poeziei, în sonete, dar a exersat și în forma versului liber în cartea ”La marginea câmpiei”. El rămâne valoros mai cu seamă în poezia pentru copii. A dat multe cărți pentru copii, cu motive folclorice. Întâlnirile lui cu cei mici erau adevărate spectacole poetice. A tradus din limbile rusă și ucraineană, inclusiv integrala Taras Șevcenco”.
Tot la Cernăuți Ion Gheorghiță a însușit și arta traducerii. „Cobzarul” lui Taras Șevcenko în versiunea românească a lui Ion Gheorghiță a fost înalt apreciat de eminentul filolog și specialist în domeniul relațiilor literare, culturale și folclorice ucraineano-moldo-române, Oleksa Romaneț, din Cernăuți.
Consăteanul lui Ion Gheorghiță, academicianul Mihai Cimpoi, l-a numit pe acesta „un copil al firii”, care simțea poezia „cu toate fibrele sale în mediul rustic”. Faptul că majoritatea creației poetice a lui Ion Gheorghiță a fost editată cu caractere chirilice constituie un obstacol al răspândirii ei în întregul areal românesc. Ion Gheorghiță merită să fie scos „de la marginea câmpiei române” și readus în centrul valorilor spirituale românești. Drept mărturie ne este și acest sonet din placheta postumă „Întemeierea frunzelor”, apărută cu zece ani în urmă sub îngrijirea lui Mihai Cimpoi.
***
Cât de nestatornică e viața.
Cât de statornică e toamna pentru viață;
cum înșiri mărgelele pe-o ață,
așa înșiri silabele-n cuvânt.
Dar cuvintele neîndoielnic poartă
răni însângerate la călcâie.
Și nu avem nevoie de tămâie
sau de-un altar cu gura la o parte.
Adevăru-ar fi atunci ca noi
sufletul l-am trece-n caprifoi;
firea, că n-am cunoscut ce-i tihnă,
în nimic nu-și va găsi odihna;
și pentru c-am avut de viață temeri,
statornic ne va zace chipu-n steme.
Vasile CARLAȘCIUC
ÎN IMAGINI: poetul Ion Gheorghiță; comemorarea lui Ion Gheorghiță la Chișinău, vorbește președintele USM, Arcadie Suceveanu; interpreta Sofia Rotaru în anii 60 ai secolului trecut, când Ion Gheorghiță a realizat interviul cu ea, intitulat „De unde vii, Sofia Rotaru?”.
