Anul 1600. Mihai Viteazul a semnat „Tratatul de închinare şi credinţă” faţă de Rudolf al II-lea, împărat al Germaniei şi rege al Poloniei şi Ungariei. În schimbul recunoaşterii suveranităţii sale, Rudolf al II-lea i-a făgăduit lui Mihai Viteazul ajutor şi a garantat domnia ereditară pe linie bărbătească.
Anul 1847. S-a inaugurat Teatrul de la Copou din Iași cu „Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg”, tablou vivant de Gheorghe Asachi, și „Vicontele de Letorier”, vodevil de Bayard și Dumanoir. Teatrul Naţional din Copou a fost o clădire istorică din Iași, astăzi dispărută, în care a funcționat timp de 42 de ani Teatrul Naţional din Iaşi. Proprietate a domnitorului Mihail Sturza și fost palat domnesc, clădirea a fost amenajată pentru a găzdui reprezentații teatrale, primul spectacol având loc pe 22 decembrie 1846. Clădirea a fost mistuită de foc în noaptea dintre 17-18 februarie 1888.
Anul 1852. S-a născut marele scriitor român Ion Luca Caragiale (1852-1912). S-a afirmat ca dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. Capodopera lui Ion Luca Caragiale „O scrisoare pierdută” a fost tradusă în limba ucraineană în anul 1952. Spectacolul „O scrisoare pierdută” a fost prezentat de Teatrul din Bucureşti în anul 1976 în spaţiul sovietic, inclusiv în Ucraina. O recenzie la acest spectacol a fost publicată în revista ucraineană „Vsesvit” („Universul”). Mai multe lucrări în proză de Ion Luca Caragiale au fost traduse în ucraineană de profesorul Universităţii Naţionale „T. Şevcenko” din Kiev, Stanislav Semcinski.
Anul 1868. S-a născut Ştefan Luchian, pictorul ale cărui tablouri l-au făcut pe maestrul Nicolae Grigorescu să exclame: „În sfârşit, am şi eu un succesor!”. Ștefan Luchian (1868-1916) a fost un pictor român, supranumit poetul plastic al florilor. Cu o vocație declarată încă din școala primară, l-a avut în perioada de formare ca maestru nedisputat pe Nicolae Grigorescu. Educația sa plastică a început la Școala de Belle-Arte, dar a fost completată la München și Paris.
Ștefan Luchian, de-a lungul întregii sale cariere artistice, a trecut de la o tehnică la alta, a schimbat suportul stratului pictural și a plasat astfel, experimentul grafic în prim-planul modernității românești. Experimentele tehnice și cromatice, curajul demersului artistic, l-au plasat pe cea mai înaltă treaptă a artei moderne. Părerea criticii de artă este că, în domeniul impunerii graficii ca artă majoră, Ștefan Luchian a fost un deschizător de drumuri.
În 1948 i s-a conferit titlul de membru de onoare post-mortem al Academiei Române.
În perioada 1-7 februarie, la iniţiativa Adunării Generale ONU, se desfăşoară Săptămâna mondială a relaţiilor armonioase interconfesionale. O astfel de decizie a fost luată la 20 octombrie 2010, la cea de-a 34-a şedinţă plenară a Adunării Generale ONU. Este un răspuns la necesitatea unui dialog între diferite confesiuni şi religii întru buna înţelegere şi colaborare între oameni. În Ucraina conlocuiesc reprezentanţi ai multor religii şi confesiuni. La ora actuală în ţara noastră sunt înregistrate circa 37 mii de organizaţii religioase.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com