La 12 decembrie 1806, țarul Alexandru I al Rusiei adresează un manifest plin de promisiuni divanurilor principatelor românești. Ţarul asigura divanurile Moldovei şi Valahiei că le va păzi „de toate relele care ameninţă pământul lor” şi că le va apăra „sloboda lucrare a credinţei, desfăşurarea tuturor privilegiilor şi obiceiurilor lor”. Manifestul împăratului rus venea în momentul în care Principatul Moldovei era deja ocupat, iar luptele se duceau pe teritoriul Valahiei, operațiuni militare din cadrul războiului ruso-turc de la 1806-1812. Acest război a fost purtat în întregime pe teritoriul principatelor românești. „Oricare ar fi evenimentele, noi vă promitem că în toate circumstanţele vă veţi bucura de importanta noastră protecţie şi că folosind toate tipurile de resurse de care dispuneţi pentru a coopera în vederea rezultatului salvator pe care ni-l propunem, acela de a respinge de la frontierele voastre orice duşman care ar avea să tulbure fericirea Domniilor Voastre. Domniile Voastre trebuie să vă arătaţi în toate demni de soarta pe care v-o pregătim”, se specifică în manifestul ţarului Alexandru I al Rusiei.
Însă, destinul istoric al Principatelor Române în perioada hotărâtoare din cadrul Războiului ruso-turc din 1806–1812 a fost totalmente pus la discreţia Marilor puteri, care disputau spinoasa Problemă Orientală, unul dintre rezultatele căreia a fost la acel moment cotropirea a unei părţi considerabile din teritoriul Ţării Moldovei. Moldova, tăiată de Basarabia prin graniţa rusă, se micșorase așa de mult, încât la Iași se zămislise ideea despre alipirea la ea a încă patru judeţe din Muntenia pentru stabilirea echilibrului între ambele provincii.
La 12/24 decembrie 1821 a murit Scarlat Callimachi, domn al Moldovei în mai multe perioada şi al Ţării Româneşti în perioada februarie-iunie 1821. A fost fiul lui Alexandru și avea o fire liniștită. Luând parte la războiul dintre turci și ruși, este prins de aceștia din urmă în 1810 și dus la Harcov. După doi ani de captivitate se întoarce și își reocupă tronul în 1812. S-a străduit să reorganizeze administrația, să restabilească ordinea și să ușureze situația poporului împovărat de greutăți. A adoptat cea mai bună legislație avută până la el. Îi scutește pe boieri de dări și le dă și un număr de oameni (poslușnici). A luat măsuri împotriva ciumei, se îngrijește de podurile de lemn, introduce cartofii în Moldova și sprijină școala lui Gheorghe Asachi.
La 12 decembrie 1928 s-a născut actorul de teatru şi film, regizorul şi scenaristul Leonid Bykov. El s-a produs în roluri principale în 24 de filme artistice, cele mai cunoscute fiind „Maksym Perepeliţa”, „Voluntarii”, „Dragostea lui Alioşa”, „Cercetaşii”, „În luptă merg doar „bătrânii”, „Treceau soldaţii…”. Leonid Bykov a fost regizorul a cinci filme. În anul 1977 i s-a decernat Premiul de stat al Ucrainei „T. Şevcenko”. Personajele create de Leonid Bykov sunt sincere, cu privirea tristă ca însuşi actorul. Pentru Leonid Bykov regia n-a fost o profesie, ci o vocaţie. În copilărie a visat să devină aviator, dar n-a susţinut testele medicale. În 1979 Leonid Bykov şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier. Avea atunci 50 de ani. A fost înmormântat ca un soldat, modest, fără orchestră. Iar la mormântul lui a răsunat vestitul cântec din filmul „În luptă merg doar „bătrânii”.
La 12 decembrie 1983 a încetat din viaţă marele actor român de teatru şi film, Amza Pellea. A fost interpretul popularului personaj „Nea Mărin”, dar şi al lui Decebal şi Mihai Viteazul în filmele lui Sergiu Nicolaescu. A câştigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul din filmul „Osânda”, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică şi Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după „Velerim şi Veler Doamne” de Victor Ion Popa.
La 12 decembrie 1990, la cea de a 14-a sesiune a Comitetului internaţional UNESCO în lista Patrimoniului mondial a fost inclus primul obiectiv din Ucraina cu denumirea generală „Catedrala Sfânta Sofia din Kiev şi edificiile mănăstireşti de la Lavra Pecerska din Kiev”. În momentul de faţă în lista patrimoniului mondial UNESCO se află şapte obiective din Ucraina, inclusiv fosta reşedinţă a Mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei din Cernăuţi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com