În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave de est, inclusiv o bună parte din românii din Ucraina, sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile.
Tradiţia datează din anul 1918. În această seară, cetele de urători pornesc cu „Pluguşorul”, „Ursul” sau „Capra”, iar gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă.
Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe. Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu «Pluguşorul». În popor se spune că gazda la care vine „Pluguşorul” va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.
„Plugușorul” este un obicei pe care toți românii îl practică pentru a sărbători Anul Nou. Chiar dacă plugușorul este în primul rând un obicei agrar și doar apoi o colinda, acesta are rădăcini adânci în spiritualitatea autohtonă. Unii folcloriști sunt de părere că tradiția Plugușorului este un obicei împrumutat de la popoarele vecine (ucraineni, bulgari). Cert este că plugușorul românesc și-a construit o identitate proprie prin introducerea unor elemente specific românești. În cadrul acestei colinde se întâlnesc și elemente teatrale în timp ce principalul subiect este toată munca depusă pentru obținerea pâinii cea de toate zilele. Alături de „Sorcovă”, „Plugușorul” este una dintre cele mai importante colinde pe care românii le practică de sărbătorile de iarnă.
Tot în seara de Sfântul Vasile tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează ursul, calul sau capra. Aceste obiceiuri datează încă de pe vremea dacilor. De pe masa de sărbătoare nu lipsesc bucatele tradiţionale din carne de porc.
În popor se crede că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
Istoricul zilei: 13 ianuarie — „Plugușorul” care trage brazde spirituale
