Anul 1834. S-a deschis, pe lângă Societatea Filarmonică din Bucureşti „Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi de literatură”. Ea avea menirea de a pregăti actori calificaţi. Directorul şcolii a fost Ion Heliade Rădulescu. Ion Heliade Rădulescu (1802-1872) a intrat în istorie ca scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul președinte al ei, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă.
Anul 1850. S-a născut Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor. Mihai Elinescu (Mihail Eminovici) a văzut lumina zilei la Botoşani, după alte surse – la Ipoteşti, în Moldova. A fost şi prozator, ziarist, considerat de cititori şi de critica literară postumă, drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Marele poet al românilor s-a stins din viaţă prematur, la 15 iunie 1889 la Bucureşti.
Până în 1970, Eminescu era deja tradus în peste 35 de limbi, de peste 200 de traducători. În prezent poemele lui pot fi citite în peste 60 de limbi. În limba lui Shakespeare – cea care ar garanta vizibilitate – a fost tradus prima dată în 1930, de Sylvia Pankhurst. Volumul cu zece poeme era însoţit de o scrisoare a lui George Bernard Shaw şi o introducere de Nicolae Iorga. În 1978, un manuscris cu 69 de poeme traduse în engleză de adolescentul Corneliu M. Popescu a părut la Editura „Eminescu”. Cu un an înainte, în 1977, genialul traducător murise în Bucureşti la cutremur, la doar 19 ani. Nici o altă variantă n-a egalat până acum surprinzătoarele traduceri ale lui Corneliu M. Popescu, superioare oricăror încercări ale specialiştilor. În 1983, The Poetry Society din Marea Britanie a instituit chiar Premiul european de traducere de poezie, în memoria sa.
Primele traduceri de texte integrale din poezia lui Eminescu în limba chineză le-a dat scriitorul şi traducătorul Ge Baoquan (1913-2000). A fost corespondentul agenţiei „China nouă” între 1949-1950, apoi împuternicit cu afaceri al guvernului chinez la Moscova. Într-o zi, a primit cadou un exemplar din prima ediţie rusă a poeziilor eminesciene, care l-au impresionat puternic. El a tradus câteva poezii ale lui Eminescu şi le-a publicat în prestigioasa revistă chineză „Traduceri”, numărul din ianuarie 1955, sub pseudonimul Baoquan. Este vorba de poeziile eminesciene „Pe aceeaşi ulicioară”, „Ce te legeni” , „Şi dacă…”, „Somnoroase păsărele” şi „De ce nu-mi vii”.
Cernăuţi este oraşul unde au fost realizate cele mai multe traduceri în ucraineană ale creaţiei eminesciene. Un fenomen în arta traducerii este considerată varianta în ucraineană a poemului „Luceafărul”, realizată de vestitul poet şi traducător ucrainean, Vitali Kolodii.
Anul 1943. Mihai Antonescu, viceprim-ministru şi ministru de externe al României propune omologului său italian, contele Galeazzo Ciano, ieşirea simultană din război a Italiei, României şi Ungariei. Propunerea va fi repetată în vara aceluiaşi an, fără rezultat.
Anul 1943. În statul Virginia, în apropierea Washingtonului, a fost încheiată construcţia edificiului Pentagonului. El aparţine Ministerului Apărării al SUA. Este considerat cel mai mare edificiu administrativ din lume şi cel mai apărat obiectiv din SUA.
Anul 1992. Rada Supremă a Ucrainei a aprobat redacţia muzicală a Imnului de stat al Ucrainei „Încă n-a murit Ucraina” (autor Myhailo Verbiţki).
Anul 2001. Este lansat proiectul Wikipedia, în urma unei iniţiative bazate pe o idee a lui Jimmy Wales.
Începând cu anul 2011, de ziua poetului Mihai Eminescu, este sărbătorită „Ziua Culturii Naționale”, în urma unei legi promulgate la 6 decembrie 2010. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: „Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.
La 15 ianuarie, în multe ţări ale lumii este marcată Ziua mondială a zăpezii. Ea a fost iniţiată în 2012 de Federaţia Internaţională a sportului de schi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com