La 15 iulie 1916 s-a stins din viață microbiologul Ilia Mecinikov, cel care a descoperit fenomenul fagocitozei, această realizare științifică fiind apreciată în 1908 cu Premiul Nobel pentru Medicină.
Ilia Mecinikov, viitorul savant în medicină și cercetător la Institutul Pasteur din Franța, s-a născut la 15 mai 1845, în satul Ivanivka de lângă Harkiv. Tatăl său – Ilia Ivanovici Mecinikov – a fost ofițer de gardă în paza țarului Rusiei. În vârstă de 25 de ani ofițerul de gardă Ilia Mecinikov, la un bal din Sankt-Petersburg a făcut cunoștință și s-a îndrăgostit de Emilia Nevahovici, o fată gingașă și frumoasă. Dansând cu ea, slăvitul poet rus, Aleksandr Pușkin, i-a făcut un compliment: „Cât de bine vi se potrivește numele!”, fiindcă toți îi ziceau „Milocika” (adică „Drăguța”). Lui Ilia Mecinikov i-a surâs norocul că s-a căsătorit cu Emilia Nevahovici. Din capitala Rusiei familia colonelului Ilia Mecinikov s-a mutat în gubernia Harkiv, la conacul soției.
Tatăl viitorului savant este descendent dintr-un vechi și slăvit neam boieresc din Moldova, urmaș al vestitului cărturar, Nicolae Milescu-Spătaru, care după încercarea nereușită din 1711 a domnitorului Moldovei, Dimitrie Cantemir, de a scăpa țara de sub jugul turcesc, s-a retras în Rusia și a primit moșii în Ținutul Sloboziilor (actualmente regiunea Harkiv a Ucrainei). Ilia Ivanovici și-a schimbat numele de familie românesc Spătaru într-o variantă rusească – Mecinikov, adică „spătar” – „cel care poartă spada”. Acest nume de familie l-a moștenit și genialul său fiu.
Înainte de a pleca în Franța, la Institutul Pasteur, cu renume mondial, medicul și savantul Ilia Mecinikov a poposit la genialul scriitor rus, Lev Tolstoi, la Iasnaia Poleana. Acesta i-a dat o caracteristică negativă, notând în jurnalul său: „Astăzi am discutat cu unul dintre cei mai necărturari oameni ai timpului nostru”. Însă, Lev Tolstoi a greșit amarnic, fiindcă nu cu mult după aceasta, în 1908, descendentul din neamul cărturăresc al lui Nicolae Milescu-Spătaru a devenit Laureat al Premiului Nobel în domeniul fiziologiei și medicinii, printre primii dintre savanții ruși învrednicindu-se de cea mai prestigioasă distincție mondială.
La 15 iulie 1916 biologul rus și francez, care s-a afirmat în domeniile microbiologiei, citologiei, embriologiei, imunologiei, fiziologiei și patologiei, Ilia Mecinikov, a decedat la Paris.
Studiile lui Ilia Mecinikov privind bacteriile acidului lactic au fost continuate de savantul japonez Minoru Shirota. Acesta, pornind de la cercetările lui Mecinikov, și-a consacrat întreaga viață studierii efectului pozitiv al acestor microorganisme asupra tranzitului intestinal și asupra sănătății în general, iar în 1935 a reușit să izoleze aceste bacterii și să creeze un nou tip de produs lactat al cărui rețetă este valabilă și astăzi.
În 1919, la Moscova a fost fondat Institutul Mecinikov pentru maladii infecțioase.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com