Anul 763 î.e.n. Prima menţiune a unei eclipse totale de Soare, într-un vechi text asirian. (Asiria a fost un stat antic din Orientul Mijlociu, care s-a destrămat în anul 605 î.e.n. El se întindea peste Mesopotamia, Siria, Fenicia şi Egipt). Data de 15 iunie 763 î.e.n. este foarte importantă în stabilirea cronologiei Orientului antic.
Anul 1848. A fost sfințit drapelul național tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de către Guvernul revoluționar de la București. Drapelul avea culorile albastru, galben, roșu și deviza „Dreptate, Frăție“.
Anul 1848. A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat a hotărât înființarea unei armate populare române în frunte cu Eftimie Murgu, introducerea limbii române, recunoașterea naționalității române etc. În anul următor revoluției, Eftimie Murgu votează detronarea habsburgilor (la 13 aprilie) cât și noua lege a naționalităților care cuprindea obținerea unor drepturi minimale pentru români, precum și reorganizarea unei legiuni române (28 iulie). Pentru curajul avut de a vota împotriva habsburgilor este arestat la 22 august și condamnat la moarte pentru „înaltă trădare față de monarhia habsburgică“. Pedeapsa i se comută la patru ani de închisoare pe care-i va executa în închisoarea din Iosefstadt din Boemia.
După ce iese din închisoare Eftimie Murgu mai candidează o dată pentru funcția de deputat în Dietă și în 1861 este ales deputat de circumscripția electorală din Moravița, iar în 1865 scrie ultima lucrare intitulată „Despre memorandumul Congresului Sârbesc“, activitatea fiindu-i îngrădită de faptul că închisorile l-au slăbit foarte mult. Ca atare, în 12 mai 1870 trece în cele veșnice acest „om fantastic cu caracter de bronz” pe care l-a dat Banatul.
Anul 1848. În Ţara Românească a avut loc Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului, numită apoi Câmpia Libertății, în timpul căreia s-a depus jurământul pe Constituție și s-a aprobat constituirea Guvernului provizoriu.
Anul 1889. S-a stins din viață genialul poet român Mihai Eminescu. Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici, anii vieţii 1850-1889) este considerat de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
Anul 1941. În localitatea Ciortoria din regiunea Cernăuţi, s-a născut Ivan Mykolaiciuk, vestit actor, regizor şi scenarist ucrainean. Lui Ivan Mykolaiciuk (1941-1987) i s-a acordat post-mortem Premiul Naţional „T. Şevcenko”. S-a produs în 34 de roluri în filme, a scris 9 scenarii şi a regizat două filme. I-au adus slavă rolurile tânărului Taras Şevcenko în filmul „Visul” şi cel al lui Ivan Paliiciuk în filmul „Umbrele strămoşilor uitaţi”. Capodopera cinematografică „Umbrele strămoşilor uitaţi” a obţinut 39 de premii internaţionale şi a fost introdusă în Cartea recordurilor Guinnes.
Anul 1977. A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Constantin Brâncuşi, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o construcţie izolata de clădirea Muzeului de Artă Modernă. Spaţiul cuprinde 148 de sculpturi şi încearcă să redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin. Constantin Brâncuşi (1876-1957) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române.
La 15 iunie este marcată Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici. Sărbătoarea a fost instituită de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia din 19 decembrie 2011.
La 15 iunie este marcată Ziua internaţională a energiei eoliene, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea şi posibilităţile pe care le deţine şi rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obţinerea energiei prin arderea combustibililor fosili.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com