La 15 mai 1862 (unele surse indică data de 5 mai), la Bârlad, județul Vaslui, s-a născut Elena Niculiță Voronca. Împreună cu soțul, Zaharie Voronca, preot și luptător pentru emanciparea națională a românilor bucovineni, a locuit la Mihalcea, sat de lângă Cernăuți.
Fiica publicistului de origine aromână, Gheorghe Niculiţă, şi a Ruxandei (născută Schipor), Elena Niculiță studiază la Institutul „Humpel” din Iaşi şi pensionul doamnei Zilenschi din Botoşani (1873–1878). Influenţată de folcloristul Simion Florea Marian, din 1888 începe să culeagă şi să publice poveşti, credinţe şi datini populare din Bucovina.
A fost redactor, pentru o perioadă, la „Gazeta” şi preşedinta Societăţii culturale „România tânără”. Debutează publicistic cu versuri în revista „Familia” şi cu studii de folclor în „Românul” (1890) şi „Rândunica” (1893). Colaborează la publicaţiile „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghiduşul”, „Junimea literară”, cu texte populare şi cercetări în domeniul etnografic. În decursul vieții, Elena Niculiță Voronca a scos de sub tipar cărțile „Studii în folclor” (în două volume – 1908, 1912), „Sărbătoarea Moșilor în București” (studiu comparativ 1915), „Industria casnică în Bucovina” (1922), „Poezii” (1935).
Lucrarea prin care s-a afirmat Elena Niculiță Voronca a fost „Datinile şi credinţele poporului român adunate şi aşezate în ordine mitologică”, editată în 1903. Din cele trei volume proiectate nu a reuşit să publice decât unul. Părerile specialiştilor asupra acestei monumentale lucrări de circa 1.300 de pagini, extrem de erudite pentru acea epocă, au fost împărţite: etnologul Romulus Vuia considera că Elena Niculiţă Voronca nu are pregătirea ştiinţifică necesară pentru a se ocupa de acest segment al etnografiei, etnologul şi folcloristul Ion Diaconu o acuza de faptul că „a modelat flagrant versul popular”, iar etnologul Ovidiu Bârlea o aprecia ca pe „cea mai reprezentativă pentru acest colţ al Moldovei de Sus”. Un alt specialist în domeniu, Ovidiu Bârlea, menționează: „Valoarea documentară a informaţiilor, atât de întinse şi variate, foarte multe fiind atestări unice, aşează volumele ei printre instrumentele de lucru de mâna întâi”.
Elena Niculiță Voronca rămâne o folcloristă cu indiscutabile calităţi de filosof al culturii. În zilele noastre lucrările ei au fost citate și analizate de regretatul profesor cernăuțean Grigore Bostan, membru de onoare al Academiei Române, precum și de pasionatul culegător de folclor bucovinean, scriitorul și publicistul Dumitru Covalciuc.
Imaginile alăturate redau aspectul contemporan al satului Mihalcea, unde au trăit mai mulți ani parohul de aici, Zaharia Voronca, împreună cu soția sa, folclorista Elena Niculiță Voronca, precum și prezentarea la Muzeul Etnografic Regional din Cernăuți a portului popular din acest sat. Asemenea costume brodate au fost admirate, cu un secol în urmă, de vestita folcloristă, Elena Niculiță Voronca.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lybertic.com
