Anul 1648. Oastea căzăcească a lui Bogdan Hmelniţki a repurtat o victorie în faţa oastei poloneze lângă localitatea Jovti Vodî. Aceata a pus începutul Războiului de eliberare din anii 1648-1654.
Anul 1954. S-a stins din viaţă, la Jilava, monseniorul Vladimir Ghika, deţinut politic in timpul regimului comunist din Romania. A fost diplomat, scriitor, om de caritate şi preot catolic român, nepotul lui Grigore Alexandru Ghika, ultimul principe al Moldovei. Tatăl lui Vladimir Ghika a fost Ioan Grigore Ghika, ministru de externe al României. După venirea la putere a comuniștilor refuză să plece cu trenul regal, alegând să rămână în mijlocul credincioşilor. Este arestat la 18 noiembrie 1852 sub acuzația de „înaltă trădare” și întemnițat la Jilava unde este amenințat, bătut până la sânge, torturat. Un an mai târziu are loc procesul, iar în 16 mai 1954 trece la cele veșnice din cauza tratamentului bestial la care a fost supus.
La 27 martie 2013 Papa Francisc a semnat decretul prin care Biserica recunoaște „martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan, ucis din ura față de credinţă, la 16 mai 1954”. După beatificare, Vladimir Ghika este sărbătorit la 16 mai, data martirajului său.
Anul 1980. Scriitorul Marin Preda a murit subit la casa de creaţie de la Mogoşoaia. Marin Preda (1922-1980) a fost nuvelist, romancier, scriitor și director de editură român. În 1974 este ales membru corespondent al Academiei Române. Marin Preda debutează în aprilie 1942 cu schița „Părlitu’”. Debutul la 20 de ani îi dă încredere în scrisul său, publicînd în continuare schițe și povestirile. Experiență sa militară o descrie în romanele „Viața ca o pradă” și „Delirul”. În 1945 devine corector la ziarul „România liberă”. În 1956 primește Premiul de Stat pentru romanul Moromeții. Din 1952 devine redactor la revista „Viața românească”. În 1970 traduce în colaborare cu Nicolae Gane romanul lui Fiodor Dostoievski „Demonii”. Romanul său „Marele singuratic”, primește premiulUniunii Scriitorilor pe anul 1971. În 1980, la editura pe care o conducea, publică ultimul său roman „Cel mai iubit dintre pămînteni”. O lună mai târziu este ales deputat în Marea Adunare Națională. Pe 16 mai 1980 moare la vila de creație a scriitorilor de la Palatul Mogoșoaia. Fratele scriitorului, Saie, crede că a fost asasinat de Securitate, dar probele din dosar au dispărut. Familia lui Marin Preda este convinsă că moartea fulgerătoare a scriitorului are o legătură cu publicarea romanului „Cel mai iubit dintre pămînteni” și a survenit în condiții oculte.
La 16 mai este marcată Ziua internaţională pentru conveţuirea paşnică, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la 8 decembrie 2017. Convieţuirea paşnică se referă la acceptarea diferenţelor şi la abilitatea de a-i asculta, de a-i recunoaşte, de a-i respecta şi de a-i aprecia pe ceilalţi, iar instituirea acestei zile are ca scop promovarea păcii, a toleranţei, a incluziunii, a înţelegerii, a solidarităţii, dar şi a dorinţei de a trăi şi de a acţiona împreună, pentru a putea construi o lume paşnică, solidară şi armonioasă.
La 16 mai, de asemenea este Ziua internaţională a luminii. Rezoluţia a fost înaintată Comitetului de către statele Ghana, Mexic, Noua Zeelandă şi Federaţia Rusă. Rezoluţia a fost adoptată la cea de-a 39-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO, la 7 noiembrie 2017. Ziua de 16 mai a fost aleasă pentru a marca prima operaţiune de succes a laserului, realizat de fizicianul şi inginerul Theodore Maiman, în 1960. Această descoperire reprezintă exemplul perfect de inovaţie ştiinţifică, care a adus beneficii revoluţionare pentru societate în comunicaţii, sănătate şi alte domenii.
Anul acesta, la 16 mai, în Ucraina este marcată Ziua jertfelor represiunilor politice. În mod tradiţional, jertfele represiunilor politice sunt comemorate în a treia duminică a lunii mai. În perioada regimului totalitar sovietic, în Ucraina au fost executate, arestate şi deportate circa 3 milioane persoane. Au fost supuşi represiunilor şi românii din actuală regiune Cernăuţi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com