Anul 1612. S-a născut cneazul, activistul de stat şi unul dintre cei mai bogaţi magnaţi din Reci Pospolita, Jarema Wisniowiecki. Jarema Wisniowiecki (1612-1651) a avut la vremea sa concepţii progresiste. În momentul când urma să fie ales mitropolitul Kievului între Isaia Kopinski, duhovnicul mamei sale, şi Petru Movilă, ruda sa, Jarema Wisniowiecki l-a susţinut pe Petru Movilă, care tindea să creeze Patriarhia Kievului independentă, dar nu supusă Patriarhiei Moscovei, aşa cum planifica oponentul său.
Anul 1799. S-a născut Barbu Știrbei, domn al Țării Românești în perioadele iunie 1849 – 29 octombrie 1853 și 5 octombrie 1854 – 25 iunie 1856. Barbu Dimitrie Știrbei ( 1799-1869) în timpul studiilor la Paris, în 1819, a fost inițiat într-o lojă masonică. Pe tron s-a dovedit a fi un conducător prudent, activ și bun organizator. Greutățile pe care le-a avut de înfruntat, erau întreținerea armatei de ocupație ruso-turce (sarcină rămasă și după Convenţia de la Balta Liman din 1849) și să facă față puterii prea mari avute de comisarii extraordinari. Abia în 1851, după ce țara se înglodase în datorii grele, a putut să obțină retragerea ocupanților. Știrbei, prin economii și controlul sever al cheltuielilor, a reușit să scadă două treimi din datoriile țării și a găsit timp și mijloacele necesare chiar și pentru activități constructive. A ridicat teatrul din București, a redeschis școlile închise pe timpul Revoluției de la 1848, a mai îmbunătățit dispozițiile Regulamentului Organic cu privire la țărani.
Anul 1872. S-a născut Traian Vuia, pionier al aviaţiei române, membru al Academiei Române. La Paris, a realizat cu eforturi proprii un „aeroplan automobil” cu care a reuşit să zboare, la 18 martie 1906, pe câmpul de la Montesson.
Anul 1925. A încetat din viaţă Ioan Slavici, scriitor român. Ioan Slavici (1848 -1925) a fost membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcămintei, vorbirii și gesturilor. L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia „Fata de birău” în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul „Mara”, nuvelele „Moara cu noroc” și „Pădureanca”, iar memoriile sale publicate în volumul „Amintiri”, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Redactor la „Timpul” în București și, mai apoi, fondator al „Tribunei” din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit. În urma articolelor sale a fost închis de cinci ori, atât în Austro-Ungaria, ca presupus naționalist român, cât și în România, ca presupus spion austro-ungar. Această experiență a fost reflectată de Slavici în lucrarea memorialistică intitulată „Închisorile mele”, publicată în 1920.
Anul 1949. S-a născut Ion Hadârcă, poet si scriitor, cavaler al „Ordinului Republicii” din Basarabia. Academicianul Mihai Cimpoi consideră că „Ion Hadârcă a adoptat postura de poet-copil ce priveşte în lume nu atât prin copilăria maturului, cât prin maturitatea copilului, încercat deja de asprimile timpului şi secolului. De aceea hamletizează în sens modern: „A fi în timp aceasta-i întrebarea”.
Anul 1968. În oraşul Sambor din regiunea Lviv s-a născut vestitul cântăreţ ucrainean, liderul Grupului „Skreabin”, Andrii Kuzmenko. El a înregistrat 20 de albume şi circa 70 de clipuri. Şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier, în 2015.
Anul 1977. Spărgătorul de gheaţă sovietic „Arktica” a atins Polul Nord.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com