La 18 ianuarie 1844, la Iaşi se joacă, în premieră, comedia lui Vasile Alecsandri „Iorgu de la Sadagura”. Este prima scriere dramatică originală a lui Alecsandri, considerată ca piatră de temelie a dramaturgiei românești.
La 18 ianuarie 1848 s-a născut în localitatea Sira, lângă Arad, Ioan Slavici, nuvelist, romancier, memorialist, dramaturg şi gazetar român. Ioan Slavici (1848-1925) a fost membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Opera literară a lui Ioan Slavici („Moara cu noroc”, „Popa Tanda”, „Mara”, „Fata de birău”) este influențată de viața satului ardelean. Scriitorul a fost considerat de criticul George Călinescu un „instrument de observație excelent” al mediului rural, oferind în nuvelele sale poporale și în studiile sale o frescă a moravurilor, a comportamentului oamenilor în funcție de stratificarea lor socială, în cele mai mici detalii ale ținutei, îmbrăcămintei, vorbirii și gesturilor. Slavici a fost primul scriitor care l-a cunoscut pe Eminescu încă din tinerețe și a stat în preajma lui multă vreme, iar memorialistica sa a furnizat cele mai bogate și mai autentice date privitoare la om și poet. Amintirile sale, scrise fără strălucire stilistică, apar ca o necesitate de a apăra memoria marilor săi prieteni, Eminescu, Caragiale și Coșbuc. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul „Mara”, nuvelele „Moara cu noroc” și „Pădureanca”, iar memoriile sale publicate în volumul „Amintiri”, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Redactor la „Timpul” în Bucureşti și, mai apoi, fondator al „Tribunei” din Sibiu, Slavici a fost un jurnalist renumit.
În ziua de 18 ianuarie 1878 savantul român Spiru Haret (1851-1912), matematician, sociolog şi om politic liberal, şi-a luat doctoratul în matematici la Sorbona, cu teza de mecanică cerească „Asupra invariabilităţii axelor mari ale orbitelor planetare”, devenind astfel primul român doctor în matematici la celebra universitate. Spiru Haret a învățat la Dorohoi, Iaşi, apoi, în septembrie 1862 a intrat ca bursier la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti. La Sorbona a studiat matematica și fizica. Ca profesor, Spiru Haret a predat la Universitatea din Bucureşti, la Facultatea de Științe, Secția fizico-matematici, mecanica rațională, din 1878 până în 1910. Profesează până în 1910, când se pensionează, ba chiar și după aceea, până la moarte, ținând prelegeri de popularizare la Universitatea populară. În 1910 publică „Mecanica socială”, la Paris și București, utilizând pentru prima oară, matematica în explicarea și înțelegerea fenomenelor sociale. În calitate de ministru a condus reforma învățământului. El a fost poate cel mai mare reformator al școlii românești din secolul al XIX-lea.
La 18 ianuarie 2005 Compania Airbus a lansat, la Toulouse, avionul A380, cel mai mare aparat de zbor din lume, destinat transportului civil.
La 18 ianuarie 2009 a murit într-un tragic accident rutier poetul român basarabean Grigore Vieru, fost parlamentar în Parlamentul României. A fost considerat „Luceafărul de dincolo de Prut al limbii române”, membru de onoare din străinătate (1990) şi membru corespondent al Academiei Române (1993). Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererâta de lângă Lipcani. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953. În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, „Alarma”, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul «Tânărul leninist», actualmente «Florile Dalbe» . Între anii 1960-1963 a fost redactor la editura „Cartea Moldovenească”. Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice „Numele tău”, cu o prefață de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană.
În 1973 Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Dragomirna, Văratic. În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii – Diploma de Onoare Andersen. Grigore Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem al RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină. În volumul de poezii pentru copii „Trei iezi”, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune. Tot în 1970, apare și „Abecedarul”, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astăzi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a „Abecedarului”.
În 1994 neo-comuniștii din Partidul Democrat Agrar, ajunși la putere în Moldova, renunță la imnul de stat „Deşteaptă-te, române” și le propun poetului Grigore Vieru și compozitorului Eugen Doga să compună versurile și, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com