Anul 1854. S-a născut inginerul român Anghel Saligny, cel care a proiectat şi construit podul de peste Dunăre de la Cernavoda, unul dintre cele mai mari din lume la vremea aceea. Anghel I. Saligny (1854-1925), academician, inginer constructor, ministru și pedagog, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești. În anul 1885 Guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă. Nemulțumită de ofertele prezentate de firme străine, atât Comisia de adjudecare a ofertelor, alcătuită din specialiști români și străini, cât și Direcția generală a Căilor Ferate Române iau decizia de a încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny și colaboratorilor săi. Astfel, la 21 octombrie 1890, în prezența regelui Carol I, era marcată începerea lucrărilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de 14 septembrie 1895, în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între Feteşti şi Cernavodă, proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I.
Anul 1860. La Chişinău, în Basarabia ţaristă, este înfiinţată prima şcoală primară de stat pentru fete.
Anul 1906. A decedat Pierre Curie, fizician şi chimist francez, cercetător în domeniul radioactivităţi. Pierre Curie (1859-1906) este considerat pionier în studiul radioactivității. A primit Premiul Nobel pentru Fizică pe 1903, împreună cu soţia sa, Marie Curie, şi cu Antoine Henri Becquerell. Pierre Curie, împreună cu fratele său, Jacques Curie, a descoperit efectul piezoelectric în 1880.
Anul 1917. La Kiev a început Congresul naţional din întreaga Ucraină, convocat de Rada Centrală Ucraineană. Acest eveniment, care s-a desfăşurat în zilele de Paşti ale anului 1917, în sala Adunării negustorilor (în prezent edificiul Filarmonicii Naţionale a Ucrainei), a deschis calea epocală de renaştere naţională a Ucrainei, începutul Revoluţiei ucrainene. Congresul naţional din întreaga Ucraină a fost primul for reprezentativ al mişcării ucrainene, care a transformat Rada Centrală Ucraineană dintr-o organizaţie regională în una panucraineană. Cei 900 de delegaţi la congres s-au pronunţat pentru acordarea Ucrainei a statutului autonom în cadrul viitoarei Republici Federative Ruse. Rada Centrală a devenit organul reprezentativ suprem, iar preşedintele ei a fost ales Myhailo Gruşevski.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com