Anul 1802 . S-a născut Ecaterina Varga, luptătoare pentru drepturile românilor iobagi din Munții Apuseni, față de autoritățile habsburgice. Prin petiții adresate guvernului Transilvaniei de la Sibiu, precum și prin memorii susținute personal la Curtea de la Viena, Ecaterina Varga cerea, în numele moților, înlăturarea abuzurilor autorităților vremii. Dată fiind nepăsarea autorităților locale și centrale la cererile moților, Ecaterina Varga a îndemnat populația din Munții Apuseni la nesupunere și împotrivire. Ecaterina Varga era supranumită Doamna Moților.
Autoritățile au fost nemulțumite de revendicările ei și au dispus să fie prinsă. De aceea, Ecaterina Varga a fost urmărită ca instigator. Andrei Şaguna, care era pe atunci vicar episcopal, a ajutat la predarea ei către autorități, răpind-o și astfel trădând-o, la 17 ianuarie 1847, în localitatea Bucium Poieni. A fost închisă la Aiud și la Alba Iulia, între anii 1847-1851, timp de aproape patru ani, fără judecată. Procesul a avut loc în 1851, iar Ecaterina Varga a fost condamnată la încă trei luni de închisoare. După scurgerea celor trei luni, Ecaterina a fost exilată în satul său natal, Hălmeag. Se presupune că și-a trăit restul vieții acolo și că a decedat câtva timp după 1852.
Anul 1904. S-a născut sculptorul român Gheorghe D. Anghel, autorul bustului lui Mihai Eminescu aşezat în faţa Ateneului. Artist exigent cu sine şi cu lucrările sale, Gheorghe Anghel a produs o operă relativ restrânsă. În arta românească s-a făcut cunoscut pe neaşteptate, cu ocazia primei sale expoziţii bucureştene, în 1943, când a expus sculpturi în lut ars. Gheorghe D. Anghel a fost student neînmatriculat la clasa lui Dimitrie Paciurea, la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti. Între anii 1924-1937, Gheorghe Anghel a trăit la Paris. Aici a frecventat atelierul lui Antoine Injalbert, la École Nationale des Beaux-Arts şi, pentru o foarte scurtă perioadă, atelierul lui Constantin Brâncuşi, cu care însă nu se înţelegea. Din punct de vedere tematic, opera lui Gheorghe Anghel se poate împărţi în trei mari categorii: maternitatea, portretul şi geniul. Gheorghe Anghel a început să facă portrete de timpuriu, fără să urmărească atât asemănarea cu modelul, cât o adecvare interioară căutată cu grijă în modelarea trăsăturilor. Tema geniului se suprapune preocupării pentru portret, tot aici pot fi grupate şi reliefurile „Moartea poetului” (1938) şi „Din viaţa unui geniu”, care gravitează în jurul seriei de portrete pe care i le face poetului Mihai Eminescu. Ultimul portret, statuia lui Mihai Eminescu din faţa Ateneului, este şi ultima lucrare a lui Gheorghe Anghel. S-a stins din viaţă la 7 aprilie 1966.
Anul 1934. Nicolae Titulescu a fost numit şef al delegaţiei române la cea de-a 15-a sesiune extraordinară a Societăţii Naţiunilor. Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost un diplomat, jurist, profesor şi om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor externe, ministru plenipotenţiar, fost preşedinte al Ligii Naţiunilor. A fost membru titular (din 1935) al Academiei Române.
Anul 1945. Prezidiul radei Supreme a RSS Ucrainene a ratificat Statutul Organizaţiei Naţiunilor Unite, astfel Ucraina devine una din cele 51 de ţări-fondatoare a ONU.
Anul 1992. Ultimul Preşedinte al Republicii Populare Ucrainene în exil, Mykola Plaviuk, a transmis atributele şi actul oficial privind dreptul de succesor primului Preşedinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk. În legătură cu declararea independenţei Statului ucrainean, conducerea Republicii Populare Ucrainene în exil şi-a suspendat activitatea.
La 22 august este marcată Ziua internaţională de comemorare a victimelor actelor de violenţă comise în numele religiei sau al credinţei. Libertatea religiei sau a credinţei, libertatea de opinie şi de exprimare, dreptul la întrunire paşnică şi dreptul la libertatea de asociere sunt interdependente, inter-relaţionate şi se completează reciproc. Toate aceste drepturi sunt înscrise în articolele 18, 19 şi 20 din Declaraţia universală a drepturilor omului. Susţinerea acestor drepturi joacă un rol important în lupta împotriva tuturor formelor de intoleranţă şi a discriminării bazate pe religie sau credinţă.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com