Anul 1862. A fost format primul guvern unitar al Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei în frunte cu conservatorul Barbu Catargiu. Barbu Catargiu, personalitate de seamă a grupării politicii conservatoare, s-a născut la 26 octombrie 1807. La 22 ianuarie 1862 devine întâiul prim-ministru al guvernului unic după recunoaşterea unirii depline a Principatelor Moldovei şi Valahiei. La început în această formaţiune statală a intrat și sudul Basarabiei (judeţele Cahul, Bolgrad și Ismail). După 1877 acest teritoriu a fost pierdut, România primind în schimb Dobrogea de Nord.
Barbu Catargiu fost asasinat la 8 iunie 1862, fiind împuşcat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei din Bucureşti. Această „crimă politică perfectă”, după cum menţionează istoricul Stelian Neagoe, a stârnit un scandal imens în epocă prin implicaţiile care au fost speculate de-a lungul timpului şi a cărui enigmă nu a fost elucidată nici până în prezent.
Anul 1869. S-a născut la Peristerion, în Grecia, Demostene Russo , istoric și filolog român, specialist în bizantinologie, fost profesor de cultură bizantină la Universitatea din București și membru al Academiei Române. S-a stins din viaţă la 5 octombrie 1938, la Bucureşti.
Anul 1919. Are loc actul unirii Republicii Populare Ucrainene şi Republicii Populare Vest-Ucrainene. El a încununat tendinţa ucrainenilor din ţinuturile Niprului şi cele ale Nistrului, începând din mijlocul secolului al XIX-lea, de a forma un singur stat. Actul unirii a fost evenimentul de bază al formării statalităţii ucrainene. La 24 august 1991, la sesiunea sa extraordinară, Rada Supremă a Ucrainei a aprobat Actul de declarare a independenţei Ucrainei, confirmat apoi la referendumul întregului popor din 1 decembrie 1991. Ziua de 22 ianuarie este declarată oficial Ziua Integrităţii şi este marcată la nivel de stat din 1999.
Anul 1934. A avut loc întrunirea de la Zagreb a Consiliului permanent al Micii Înțelegeri, la care s-a discutat problema restabilirii relațiilor diplomatice a României cu URSS.
Anul 1980. La Moscova a fost arestat Andrei Saharov, renumit fizician nuclear sovietic, militant pentru drepturile omului şi laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Andrei Saharov (1921-1989) a fost membru al Academiei de Științe a URSS, de 3 ori Erou al Muncii Socialiste, laureat al premiilor Lenin și Stalin (anulate de autorități în 1980), laureat al Premiului Nobel pentru Pace, disident și militant pentru drepturile omului.
În anul 1953 i-a fost decernat gradul științific de doctor, iar după încercarea cu succes a bombei cu hidrogen a fost ales academician. În anul 1965 a publicat prima lucrare serioasă în domeniul cosmologiei, în care a explicat formarea stelelor, galaxiilor prin fluctuațiile cuantice ale câmpului gravitațional. Deși aparține școlii științifice a lui Igor Tamm și Leonid Mandelștamm, Saharov s-a distins printre fizicienii ruși prin gândire prodigioasă, independentă și absolut originală. În anii sovietici unele dintre ideile sale științifice erau atribuite altor oameni de știință din considerente de conspirație sau răzbunare pentru dizidență politică.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com