Anul 410. Vizigoţii au cucerit Roma. Vizigoții au apărut pentru prima dată în istorie ca un popor distinct, în anul 235 e.n., atunci când au invadat și au devastat Dacia. În urma invaziei hunilor, vizigoții, care se găseau pe teritoriul de astăzi al României, au trecut Dunărea în Imperiul Roman de Răsărit. După ce au devastat timp de mai multe decenii provinciile balcanice, au ajuns sub conducerea lui Alaric în nordul Italiei, unde au jefuit, în anul 410 Roma. Atacurile vizigote vor contribui la căderea Imperiului Roman de Apus în anul 476, iar după destrămarea acestui imperiu, au jucat un rol important în Europa de Vest, pentru alte două secole și jumătate.
Anul 1575. Diaconul Coresi termină tipărirea, la Braşov, a unui „Octoih” slavon în doua părţi. Lucrarea se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului. Octoihul este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei săptămâni consacrându-i-se succesiv câte un glas. A fost compus de teologul bizantin Ioan Damaschinul în secolul VIII.
Anul 1595. A avut loc Bătălia de la Călugăreni pe apa Neajlovului. Armata otomana, condusa de Sinan Paşa, a fost înfrântă si zdrobită de oastea româna în frunte cu Mihai Viteazul. Oastea aliată munteano-transilvăneană, condusă de Mihai Viteazul, a încercat să oprească oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc. Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți. Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii octombrie 1595.
Anul 1918. La Chișinău s-a constituit Partidul Țărănesc din Basarabia. La adunarea constitutivă a Partidului Țărănesc din Basarabia a fost ales biroul de conducere al partidului din care făceau parte: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Inculeț, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol. Tot în aceeași zi a fost elaborat și adoptat programul și statutul partidului. Programul partidului preconiza împărțirea pământului la țărani, vot universal pentru femei și bărbați, dezvoltarea cooperației sătești, gratuitatea învățământului elementar, descentralizarea administrativă.
Anul 1942. Începe Bătălia de la Stalingrad din cel de-al Doilea Război Mondial. Bătălia de la Stalingrad din 1942–1943 a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea celui de-al Doilea Război Mondial și este considerată cea mai sângeroasă și mai mare bătălie din istoria omenirii. Bătălia a fost marcată de neglijare și brutalitate față de populația civilă.
Bătălia a inclus campania de bombardamente aeriene asupra orașului Stalingrad (azi redenumit Volgograd) din sudul Rusiei, atacuri terestre asupra orașului, precum și lupte pe teritoriul orașului. A urmat contraofensiva sovietică care, în cele din urmă, a încercuit și a distrus forțele germane și ale aliaților din cadrul Axei din Stalingrad și din regiunea periferică a orașului. Numărul total al pierderilor de vieți umane este estimat aproximativ la 3 milioane.
Lipsa unor date mai exacte se explică prin refuzul guvernului sovietic de a oferi cifre exacte din cauza temerilor că sacrificiile ar fi părut prea mari și ar fi demobilizat eforturile de război. Forțele Axei au pierdut aproximativ un sfert din efectivul total de pe frontul de răsărit și nu și-au mai revenit niciodată de pe urma acestei înfrângeri. Pentru sovietici, victoria de la Stalingrad a marcat începutul eliberării URSS, luptă care a dus în cele din urmă la victoria din 1945 asupra Germaniei Naziste.
Anul 1943. A luat sfârșit Bătălia de la Kursk (5 iulie – 23 august 1943), cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile. Bătălia de la Kursk a fost ultima acțiune ofensivă de tip blitzkrieg de pe frontului de răsărit al celui de-al Doilea Război Mondial. Beneficiind de cele mai bune informații asupra intențiilor lui Hitler, sovieticii au proiectat, realizat și disimulat cu grijă mai multe inele de lucrări defensive și câmpuri minate și au concentrat și camuflat cu grijă numeroase rezerve cu scopul declanșării unui contraatac strategic.
Anul 1944. România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Armata sovietică se afla deja pe teritoriul țării când Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al României. Regele a instaurat un guvern condus de Constantin Sănătescu, care a decis trecerea de partea Aliaților din cel de-al Doilea Război Mondial.
Anul 1947. Parlamentul român a ratificat Tratatul de pace de la Paris (semnat la 10 februarie 1947) dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate. României i se recunoşteau drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord, dar Basarabia şi nordul Bucovinei rămâneau anexate URSS-ului; cobeligeranta României nu a fost recunoscuta, iar clauzele economice erau deosebit de grele şi injuste.
La 23 august în Ucraina este marcată Ziua Drapelului de stat al Ucrainei. Sărbătoarea a fost iniţiată în anul 2009.
La 23 august, începând din 1998, se marchează Ziua internaţională de comemorare a comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia. Ziua internaţională de comemorare a comerţului cu sclavi şi a abolirii acestuia a fost instituită de UNESCO, în cadrul celei de-a 29-a sesiuni a Conferinţei Generale, de la Paris, din noiembrie 1997. S-a ales data de 23 august, pentru că în noaptea de 22 spre 23 august 1791, în Santo Domingo, care la vremea aceea cuprindea Haiti şi Republica Dominicană, a avut loc insurecţia care a condus la eliminarea comerţului transatlantic cu sclavi. În plus, această dată aduce un omagiu rezistenţei istorice care a condus la crearea primului stat independent al negrilor, Republica Haiti.
Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare este marcată anual la 23 august, pentru a păstra vie amintirea milioanelor de persoane care au fost victime ale regimurilor totalitare. Data de 23 august are o valoare simbolică şi a fost aleasă pentru a aminti de pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939, document care a avut drept consecinţe izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial precum şi deportarea, torturarea şi asasinarea a zeci de milioane de persoane aflate sub regimuri totalitare. Deşi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a marcat înfrângerea regimului nazist, pentru mai multe popoare europene suferinţele au continuat, sub alte regimuri totalitare.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com