La 23 decembrie 1823, la Iaşi s-a născut Alexandru Flechtenmacher, compozitor, violonist şi dirijor român, autorul melodiei „Hora Unirii”. Alexandru Adolf Flechtenmacher a urmat studii muzicale în oraşul natal, iar apoi a studiat la Conservatorul din Viena. A participat la Revoluţia de la 1948, perioadă în care a scris mai multe cântece patriotice. În perioada 1864-1869 Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică.
Este autorul primei operete românești, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo. Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași, ca operată-vrăjitorie în două acte și trei tablouri. Matei Millo a interpretat rolul principal, fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul „Mihai Eminescu”. Alexandru Flechtenmacher a compus şi cupletele pentru piesele scriitorului Vasile Alecsandri. A scris muzică pentru aproape toate spectacolele româneşti de teatru apărute între anii 1840-1880, creând circa 600 de piese muzicale. Alexandru Flechtenmacher a compus muzica pentru „Hora Unirii”, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri.
Opera compozitorului este inspirată din folclor, iar multe din creaţiile sale, în special hore şi sârbe, au intrat în repertoriul lăutarilor români. De numele lui se leagă şi Conservatorul din Bucureşti, el fiind fondatorul instituţiei pedagogice şi primul director al acesteia. Alexandru Flechtenmacher s-a stins din viaţă la Bucureşti, la 28 ianuarie 1898.
La 23 decembrie 1916 s-a născut Dino Risi, regizor italian de film. Dino Risi (1916-2008) a fost unul din marii maeştri ai „Commedia all’Italiana”, realizator al filmelor „Poveri ma belli”, „Opiate ’67” şi „Parfum de femeie” (1974), în care s-a produs Al Pacino.
La 23 decembrie 1941. la Opera Română din Bucureşti a avut loc premiera operei „Capra cu trei iezi” de Alexandru Zirra (libret Al. Zirra, după povestea lui Ion Creangă). Alexandru Zirra (1883-1946) a fost un compozitor și pedagog român. A studiat la Conservatorul de Muzică din Iaşi, unde i-a avut profesori pe Sofia Teodoreanu, Gavriil Musicescu și Titus Cerne. Ulterior s-a perfecționat la Conservatorul Giuseppe Verdi din Milano (1905-1907; 1909-1911), sub îndrumarea lui Carlo Gatti. A fost profesor și director la Conservatorul din Iaşi între anii 1907-1925 și 1935-1940. În perioada 1935-1940 a plecat la Cernăuţi, unde a înființat și a condus Institutul de Muzică și Teatru. În 1940 s-a mutat la București fiind numit director al Operei Române din Bucureşti în perioada 1940-1941. În 1928 a publicat un Tratat de armonie, necesar procesului de învățământ muzical. Alături de munca la catedră, el a desfășurat o bogată activitate componistică, abordând, practic, toate genurile muzicale. În 1944 a fost distins cu premiul „G. Hamangiu” al Academiei Române.
La 23 decembrie 1953 a fost executat Lavrenti Beria, fost sef al Ministerului de Interne aş URSS. Lavrenti Beria (1899-1953) a fost un personaj foarte influent în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și în primii ani postbelici, până în primele luni de după moartea lui Stalin (perioadă scurtă în care, ca primul vice-premier, a fost inițiatorul unei mici liberalizări. În iunie 1953 a fost arestat și acuzat de mai multe crime. Pe 23 decembrie 1953 a fost judecat, condamnat la moarte și executat prin împușcare. Beria a rămas cunoscut în principal ca executor al epurărilor staliniste din deceniul al patrulea al secolului trecut, deși el a fost implicat doar în fazele finale ale procesului de epurare. A fost implicat și în masacrul de la Katyn, în timpul căruia au fost asasinați aproximativ 22.000 de ofițeri polonezi.
La 23 decembrie 1989 prima zi fără comunism a românilor, după mai bine de 40 de ani. În timpul nopţii au fost atacate Televiziunea, clădirea Comitetului Central al PCR, Biblioteca Centrală Universitară, care a fost grav afectata de incendii, Ministerul Apărării Naţionale. Zeci de români şi-au pierdut viaţa în Bucureşti, la Aeroportul Otopeni, precum şi în restul ţării. Peste 1.000 de persoane s-au jertfit pentru libertatea ţării, România fiind singura ţară din fostul bloc sovietic în care schimbarea regimului s-a făcut cu vărsare de sânge.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com