Anul 1543. A murit marele astronom polonez Nicolaus Copernic. El a dezvoltat teoria heliocentrică a Sistemului Solar. Naționalitatea sa este reclamată și de germani, dar majoritatea istoricilor îl consideră polonez.
Anul 1742. La Paris, în vârstă de 70 de ani, s-a stins din viaţă activistul politic şi de stat ucrainean, hatmanul Ucrainei din partea dreaptă a Niprului, Pylyp Orlyk. Pylyp Orlyk (1672-1742) a fost adeptul hatmanului Ivan Mazepa. După înfrângerea în Bătălia de la Poltava din 1709 între oastea suedeză şi cea rusă, cazacii lui Ivan Mazepa au fost de partea suedezilor. Pylyp Orlyk l-a însoţit pe hatmanul Ivan Mazepa în Moldova. La Bender, unde acesta a murit, Pylyp Orlyk a fost ales hatmanul Oastei Zaporojene. În anul 1710 el scrie Constituţia drepturilor şi libertăţilor Oastei Zaporojene, considerată prima Constituţie ucraineană.
Anul 1906. La Chişinău a apărut ziarul „Basarabia”, cea de-a doua publicație periodică în limba română din gubernia ţaristă Basarabia. Ziarul Basarabia este publicat de două ori pe săptămână cu alfabet chirilic. Considerându-se ziar de orientare naţional-democrată, este editat sub redacţia lui Emanoil Gavriliţă. Articolele ziarului îndemnau la reforma agrară, autonomia guvernării în Basarabia şi administrare provinciei şi şcolii de către băştinaşii moldoveni. Ziarul publica articole de Constantin Stere, Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Alexei Mateevici, Pantelimon Halippa, etc. La 1 martie 1907, ziarul a publicat cântecul patriotic „Deşteptă-te române!”, fapt care a făcut ca guvernatorul Basarabiei, Alexei Kharuzin, să închidă ziarul la 11 martie 1907. A urmat o perioadă de purificare etnică şi lingvistică în instituţiile culturale şi ecleziastice din gubernia Basarabia. Mulţi susţinători ai ziarului „Basarabia” au fost forţaţi să fugă la Iaşi, România, unde Constantin Stere i-a ajutat să devină studenţi ai Universităţii din Iaşi.
Anul 1920. S-a născut Ion Vlad, sculptor francez de origine română, membru de onoare al Academiei Române. Ion Vlad (1920-1992) a fost un artist de talie universală, al doilea sculptor român consacrat, după Constantin Brâncuşi. El a realizat basorelieful de pe faţada Operei din Bucureşti şi statuia poetului Mihai Eminescu, ridicată în inima Parisului. Şi-a deschis prima expoziţie personală la Galeriile „Căminul artei» (1947), urmată de alte cinci, până în 1965, când a participat la expoziţii de grup la Atena, Berlin, Belgrad, Bucureşti, Budapesta, Bratislava, Istanbul, Sofia şi Varşovia. În 1962 Ion Vlad a expus 13 sculpturi la Pavilionul român al Bienalei de la Veneţia. În anul 1965 s-a stabilit definitiv în Franţa, participând în mod regulat la Salonul tinerilor sculptori, la diverse expoziţii de grup din Belgia, Danemarca, Franţa, Norvegia, Suedia.
Lucrările în piatră, lemn sau metal degajă vitalitate, putere şi forţă interioară. Capodopera creaţiei sale este statuia lui Eminescu, amplasată lângă Universitatea Sorbona din Paris, Franţa, o statuie turnată în bronz, la dimensiunea de 250 centimetri înălţime. Unica machetă a acestei sculpturi se află în patrimoniul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu. Ion Vlad a fost desemnat, în 1991, membru de onoare al Academiei Române. A murit la 28 ianuarie 1992, fiind înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris.
La 24 mai în Ucraina este marcată Ziua scrisului şi culturii slave. Sărbătoarea a fost constituită în 2004 şi este marcată în ziua comemorării Sfinţilor Apostoli Chiril şi Metodiu, care au jucat un rol important în dezvoltarea scrisului şi culturii slave. Ei sunt autorii alfabetului chirilic.
La 24 mai este Ziua europeană a parcurilor naţionale. Scopul ei este de a apropia oamenii de natură şi de a sensibiliza publicul cu privire la importanţa frumuseţii naturale în zonele protejate, precum şi la importanţa conservării şi gestionării durabile a ariilor protejate din Europa.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com