Anul 101. Împăratul Traian părăsește Roma, îndreptându-se spre Moesia Superioară, pentru a începe luptele cu dacii, conduşi de regele Decebal. Începe Primul război daco roman (101-102). Împăratul a traversat Dunărea pe poduri de vase la Laederata (Ramna) şi Dierna (Orsova), pătrunzând prin Banat în Dacia. La Tapae, în vara anului 101, regele dac Decebal încearcă să oprească înaintarea romană. Crâncena şi îndelungata bătălie se încheie cu victoria romană. Spre sfârşitul anului 101 importante forţe dace, aliate cu sarmaţi şi bastarni, traversează Dunărea şi pătrund în Moesia, obligându-l pe împăratul Traian să se deplaseze spre noul teatru de război deschis de Decebal. Ingeniosul plan strategic, care-l face pe Traian să nu poată exploata succesul de la Tapae. În toamna anului 102, îndârjita rezistenţă a lui Decebal îl obligă pe Traian să încheie pacea cu regele dac, pace înţeleasă însa de ambele tabere doar ca un simplu armistiţiu. Din ordinul lui Traian, Apolodor din Damasc, cel mai vestit inginer al epocii, înalţă între Dobreta şi Pontes, în anii 103-105, un durabil pod peste Dunăre, pe care legiunile romane îl trec în vara anului 105, iniţiind cel de-al doilea Război dacic.
Anul 1643. S-a tipărit, la Iaşi, lucrarea „Cartea românească de învăţătură” a mitropolitului Varlaam. Cartea începe cu un „Cuvânt“ adresat de Vasile Lupu „la toată semenția românească de pretutindeni ce se află pravoslavnici într-această limbă“, arătând că oferă „acest dar limbii românești, carte pre limba românească, întăiu de laudă lui Dumnezeu, după aceia, de învățătură și de folos sufletelor pravoslavnici“. Urma apoi un „Cuvânt către cetitoriu“ al mitropolitului. Din aceste două prefețe se desprinde ideea unității de neam și de limbă a românilor din Moldova, Muntenia și Transilvania.
Mitropolitul moldovean și-a cules materialul „din multe scripturi din limba slavoniască“, arătând în prefață că este „adunată din toți tălcovnicii Sfintei Evanghelii, dascălii Bisericii noastre“. Varlaam are meritul că a strâns într-o lucrare unitară vechile cazanii, care circulau în țările românești în manuscris, traduse din grecește sau din slavonește, le-a revizuit și le-a dat ca „dar“ întregului popor român.
„Cazania” a adus un aport prețios la formarea limbii noastre literare, fiind scrisă într-un stil viu și plin de culoare, cu fraze bogate în comparații pitorești și expresii plastice. Prin conținutul ei, dar și prin frumusețea graiului, „Cartea românească de învățătură” a lui Varlaam a cunoscut o răspândire mult mai largă decât orice altă carte românească veche, ajungând nu numai în mâna episcopilor și a preoților, ci chiar a credincioșilor de la sate.
Anul 1999. Într-un accident de circulaţie şi-a pierdut viaţa cunoscutul politician ucrainean, jurnalistul, disidentul şi liderul Mişcării Populare din Ucraina (Ruh), Viaceslav Ciornovil. Viaceslav Ciornovil (1937-1999) a fost una dintre cele mai însemnate personalităţi din viaţa politică a Ucrainei din anii 90. El şi-a petrecut 15 ani de viaţă în taberele de concentrare pentru „propagandă antisovietică”. Versiunea oficială a morţii lui Viaceslav Cernovil este accidentul de circulaţie, iar versiunea poporului – asasin politic.
Anul 2018. În centrul Chişinăului a avut loc Marea Adunare Centenară, încheiată cu adoptarea unei rezoluţii în favoarea unirii cu România.
La 25 martie sunt marcate Ziua europeană a talentelor şi Ziua mondială a retrospectivelor.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com