Anul 1818. Împăratul rus Alexandru I a sosit la Chişinău, unde urma să semneze un nou regulament de administrare a Basarabiei ţariste, cunoscut sub denumirea „Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei (sau Aşezământul constituirii regiunii Basarabia)”.
În această perioadă Basarabia a fost provincie cu statut special. „Așezământul obrazovaniei oblastei Basarabiei” din 29 aprilie 1818 presupunea respectarea unor anumite particularități în conducere. Din 1812 şi până în 1818, în Basarabia a fost creată Tipografia Exarhicească (31 mai 1814), care avea drept scop tipărirea cărților bisericești în „limba moldovenească”, s-a deschis Seminarul Teologic din Chișinău (1813), sunt organizate școli ținutale cu profil gimnazial (Chișinău, Hotin, Tighina, Bălți, Akkerman, Ismail). În această perioadă începe procesul de colonizare masivă în zona de sud a Basarabiei. Mai târziu, prin ucazul Senatului din 15 martie 1828, Basarabia a fost înglobată în organizarea generală a imperiului. În teritoriul anexat a fost creată o nouă eparhie – cea a Chișinăului și Hotinului, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Ruse.
Anul 1872. A decedat Ion Heliade Rădulescu, poet, prozator, ziarist și om politic român. Ion Heliade Rădulescu (1802-1872) a fost membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte. A fost implicat în evenimentele de la 1848. În 1846 Heliade propune planul unei „Biblioteci universale”, menită sa înzestreze cultura românească cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriaşă, ce depăşea cu mult chiar puterile unei generaţii, oricât de ambiţioase. A fost autor al numeroaselor traduceri şi prelucrări din clasici ai literaturii universale (Boileau, La Fontaine, Dante Aligheri, Goethe, Byron ş.a). A militat pentru unificarea limbii române literare.
Anul 1945. Trupele americane şi sovietice se întâlnesc pe Elba, în inima Germaniei naziste.
Peste câteva zile, la 9 mai 1945, Germania avea sa capituleze necondiţionat în faţa Aliaţilor.
Anul 1990. Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a aprobat tricolorul ca drapel de stat. Lui Gheorghe Ghimpu i-a revenit meritul de a înălţa tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente clădirea Preşedinţiei Republicii Moldova. Liderul Partidului Liberal din Republica Moldova , Mihai Ghimpu, şi-a amintit că fratele sau Gheorghe Ghimpu, cel care a înălţat primul tricolor pe clădirea Parlamentului, a umblat cu drapelul mai multe zile înfăşurat de corp, aşteptând cu nerăbdare ziua când urma să-l arboreze. La 23 aprilie 2010 Parlamentul Republicii Moldova a decis ca ziua de 27 aprilie să fie declarată Ziua drapelului de stat.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com