Anul 1484. Armata turcă trece Dunărea pe la Isaccea, pentru a ataca Moldova şi face joncţiunea cu armata Ţării Româneşti, condusa de Vlad Călugărul şi cu un corp de oaste tătar.
Anul 1611. Are loc bătălia de lângă Brașov. Domnul Munteniei, Radu Șerban, zdrobește oastea lui Gabriel Bathory, care se refugiază la Sibiu. Turcii pătrund în Muntenia și intră apoi în Transilvania (15 septembrie 1611). Radu Șerban se retrage în Moldova, de unde pleacă apoi în Polonia, iar de aici la Viena (decembrie). Acolo va muri la 13 martie 1620. La 12 septembrie 1611 turcii instalează pe Radu Mihnea domn al Munteniei.
Radu Șerban a fost domnul Țării Românești în octombrie 1601, între iulie 1602 și decembrie 1610 și între mai și septembrie în anul 1611. Fiind un presupus descendent al lui Neagoe Basarab, a ajuns mare dregător în timpul domniei lui Mihai Viteazul. După urcarea pe tron, a fost un continuator al politicii de independență a Țării Românești, dusă de Mihai Viteazul. Având de luptat cu mari greutăți înăuntrul și în afara țării, a reușit să le facă față cu succes în cei aproape zece ani de domnie. În tot acest timp s-a remarcat printr-o deosebită abilitate politică și pricepere militară, dovedindu-se a fi unul dintre voievozii de seamă ai țărilor române.
Anul 1709. Ţarul Petru cel Mare îl învinge pe Carol al XII-lea al Suediei în Bătălia de la Poltava. Bătălia de la Poltava a reprezentat victoria decisivă a țarului Petru I al Rusiei în fața regelui Carol al XII-lea al Suediei într-una dintre cele mai celebre bătălii ale Marelui Război al Nordului. Ea este considerată a fi începutul declinului Suediei ca mare putere europeană, locul ei ca putere dominantă a Europei de Nord fiind luat de Rusia. Această bătălie a marcat și sfârșitul ambițiilor de independență ale ucrainenilor.
Anul 1905. Revolta matrozilor de pe crucişătorul rus „Potemkin”, la Odesa în Marea Neagra. Un marinar a fost ucis de către un ofiţer după ce s-a plâns de carnea stricată servită la masă. Imediat, echipajul s-a răsculat la iniţiativa unui lider revoluţionar, Afanasi Matiouchenko. Opt ofiţeri li s-au alăturat, iar căpitanul şi mai mulţi ofiţeri fiind ucişi şi aruncaţi în mare. Marinarii de pe „Potemkin” au arborat pe catarg steagul roşu. Două alte nave au aderat la insurgentă. Două zile mai târziu, revolta s-a răspândit în portul Odesa şi in alte porturi ale Imperiului. Autorităţile au instituit legea marţială. După o lungă rătăcire în Marea Neagră, în cele din urmă răsculaţii au cerut azil în România, în portul Constanţa. Revolta de pe „Potemkin” a devenit faimoasă şi datorită filmului regizat de regizorul sovietic Serghei Eisenstein în 1925 – „Crucişătorul Potemkin”.
Anul 1940. După răspunsul Guvernului României la prima notă ultimativă sovietică din 26 iunie, Guvernul URSS trimite cea de-a doua notă ultimativă Guvernului României. În ea se specifica:
„Guvernul URSS consideră răspunsul Guvernului Regal al României din 27 iunie ca imprecis, deoarece în răspuns nu se spune direct că el primește propunerea Guvernului sovietic de a-i restitui neîntârziat Basarabia și partea de Nord a Bucovinei. Însă cum Ministrul României la Moscova, domnul Davidescu, a explicat că răspunsul menționat al Guvernului Regal al României înseamnă accederea la propunerea Guvernului sovietic, Guvernul sovietic, primind această explicație a domnului Davidescu, propune:
— În decurs de 4 zile, începând de la ora 14:00, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei și Bucovinei de trupele românești.
— Trupele sovietice în același timp să ocupe teritoriul Basarabiei și partea de Nord a Bucovinei.
În decursul zilei de 28 iunie, trupele sovietice să ocupe următoarele puncte: Cernăuți, Chișinău, Cetatea Albă.
— Guvernul Regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce privește păstrarea și nedeteriorarea căilor ferate, a parcurilor de locomotive și vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.
— Să numească o comisie alcătuită din reprezentanți ai Guvernelor român și al URSS, câte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române și instituțiilor din Basarabia și partea de Nord a Bucovinei.
Guvernul sovietic insistă ca Guvernul Regal al României să răspundă la propunerea sus-menționată nu mai târziu de 28 iunie, ora 12:00 ziua (ora Moscovei)“.
În această notă nu se mai discuta de frontierele dintre cele două țări, ci numai despre evacuarea teritoriilor Basarabiei și Bucovinei de către armata română. Prins într-un clește și abandonat de aliații tradiționali, Guvernul României ia una din cele mai discutabile decizii, care va avea consecințe nefaste pentru milioane de români și va pecetlui soarta țării pentru următoarea jumătate de secol.
Anul 1941. Începe pogromul de la Iaşi care a durat până la 29 iunie 1941. El a fost unul dintre cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, inițiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autoritățile publice locale, împotriva cetățenilor de etnie evreiască din orașul Iași. În conformitate cu datele prezentate de autoritățile române, în cele trei zile au fost uciși 13.266 de evrei.
Anul 2014. A fost semnată partea economică a Acordului de Asociere între Ucraina şi Uniunea Europeană. Festivitatea a avut loc în cadrul şedinţei Consiliului UE. Actul a fost semnat de Preşedintele Ucrainei, conducerea Uniunii Europene şi de conducătorii de stat şi guverne ai celor 28 de ţări-membre ale UE.
La 27 iunie este marcată Ziua întreprinderilor micro, mici şi mijlocii, iniţiată de ONU în 2017. Conform unor statistici ale Comitetului Internaţional pentru Afaceri Mici, aceste întreprinderi reprezintă peste 90 la sută din totalul firmelor din lume, fiind răspunzătoare pentru aproximativ 60-70 la sută din numărul total de angajaţi şi contribuind cu aproximativ 50 la sută din PIB.
La 27 iunie este şi Ziua mondială a pescuitului. Iniţiativa unei asemenea sărbători a fost lansată, în 1984, la Conferinţa Internaţională pentru Reglementare şi Dezvoltare a Pescuitului găzduită de Roma. Momentul este un prilej pentru dezbateri despre pescuitul responsabil. Peştele şi alte vietăţi marine au fost hrană sănătoasă pentru om din vremuri străvechi. Cu timpul, pescuitul a devenit o industrie de care economiile multor ţări depind. Vânate excesiv, însă, unele specii marine au ajuns pe cale de dispariţie.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com