Anul 8 î.e.n. A decedat poetul roman Quintus Horatius Flaccus (născut în anul 65 î.e.n.). Opera lui Horațiu, prin concepția filosofică, spiritul ei larg, lirismul avântat, înclinația satirică, ironia fină, eleganța și concizia, varietatea de ritmuri a versurilor, valorificarea experienței umane și artistice în funcție de principiile morale, a găsit un ecou profund în conștiința artistică a multor poeți moderni, printre care și Mihai Eminescu, admirator entuziast al marelui poet latin.
Anul 1640. Domnitorul Matei Basarab a emis o lege prin care a limitat posibilitatea de închiriere a mănăstirilor româneşti aflate pe Muntele Athos, ori a altor locuri sfinte.
Anul 1863. În localitatea Gura Humorului din sudul Bucovinei s-a născut Olga Kobyleanska, vestită scriitoare ucraineană. Cea mai mare parte a vieţii sale scriitoarea şi-a petrecut-o la Cernăuţi, unde a decedat în 1942. A debutat în 1880 cu povestiri în limba germană, iar spre sfârşitul anilor 80 ai secolului XIX a trecut la limba ucraineană. Opera de căpătâi a Olgăi Kobyleanska este povestirea „Pământ”, la baza căreia stă un fapt real şi tragic, care a avut loc în satul românesc Dimca, unde autoarea a trăit câţiva ani. În limba română povestirea „Pământ” a fost tradusă de Vasile Leviţchi.
Anul 1884. S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Vasile Voiculescu (numele real Vasile Costache Voicu). A colaborat constant la emisiunea „Universitatea Radio” şi din 1930 a iniţiat la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă pentru săteni, „Programul pentru sate”, care va deveni „Ora satului” (în care a fost prezent atât ca medic, cu sfaturi de specialitate, cât şi ca reporter de actualităţi rurale). După 1944 a participat la reuniunile literare ale grupului „Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, iar în august 1958 a fost arestat, alături de alți membri sau colaboratori ai cercului „Rugului Aprins”, fiind eliberat în 1962, la mai puţin de un an înainte de moartea sa. Poetul român care, după 1948, a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, devenind deținut la vârsta de 74 de ani, și luându-i-se dreptul de a publica, a lăsat o operă literară de mare rafinament artistic, din care fac parte și „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare …”. Cele 90 de sonete sunt o monografie închinată „paradisului și infernului iubirii”. În închisoare s-a îmbolnăvit de cancer și a murit doborât de boală în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963, în locuința sa din București. În 1993 Vasile Voiculescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.
Anul 1885. S-a născut prozatorul Liviu Rebreanu, considerat de criticul George Călinescu drept „creator al romanului românesc modern”. A fost director al Teatrului Naţional din Bucureşti, preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români, membru al Academiei Române. Operele lui de referinţă sunt romanele „Ion”, „Răscoala”, „Pădurea Spânzuraţilor”. A decedat la 1 septembrie 1944.
Anul 1895. Savantul suedez Alfred Nobel (1833-1896) a creat Premiile Nobel. Primele recompense au fost decernate în anul 1901. Premiile se decernează în fiecare an la 10 decembrie, data decesului lui Alfred Nobel.
Anul 1918. Are loc ultima şedinţă a Sfatului Ţării din Republica Democrată Moldovenească (succesoarea Guberniei Basarabiei), în care acesta s-a autodizolvat. Sfatul Țării a fost Parlamentul guberniei ruse Basarabia, iar, după proclamarea Republicii Democratice Moldovenești, a fost organul legislativ al noii republici, care avea să proclame Unirea acestui teritoriu romanesc cu Regatul României, în 1918.
Anul 1918. A fost creată Academia Ucraineană de Ştiinţe. Primul ei preşedinte a fost ilustrul savant cu renume mondial Volodymyr Vernadski. În anul 1936 ea a fost numită Academia de Ştiinţe a RSS Ucrainene. În 1994 a primit statutul de Academie Naţională.
La 27 noiembrie 2021 în Ucraina sunt comemorate jertfele Foametei. Ziua comemorării jertfelor Foametei şi a represiunilor politice în Ucraina este marcată în fiecare an, în a patra sâmbătă a lunii noiembrie. În secolul XX, în Ucraina au fost trei perioade de foamete: 1921-1923, 1932-1933 şi 1946-1947. Cea mai straşnică foamete a fost cea din anii 30. La 7 decembrie 2016 parlamentarii ucraineni s-au adresat către statele lumii de a recunoaşte Foametea (Holodomor) drept genocid al poporului ucrainean. Au recunoscut aceasta 17 state ale lumii, încă 10 ţări în adresările oficiale au condamnat Foametea ca act de nimicire a omenirii, act aplicat de regimul totalitar stalinist.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com