Anul 1749. S-a născut scriitorul german Johann Wolfgang von Goethe, o mare personalitate a culturii universale, poet de geniu şi dramaturg şi filosof al culturii. Johann Wolfgang Goethe (1749-1832) este considerat una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale. Capodoperele sale sunt „Faust”, „Afinităţi elective”, „Suferinţele tânărului Werther”.
Anul 1804. Un puternic incendiu a distrus o parte a Bucureștiului. După aceasta s-au luat primele măsuri de aliniere a străzilor orașului.
Anul 1817. Împăratul rus aprobă decizia Consiliului de Miniştri de a permite coloniştilor nemţi, veniţi din regatele Wurtemberg şi Bavaria, să se stabilească în Basarabia ţaristă.
Anul 1828. S-a născut scriitorul rus Lev Tolstoi. Lev Tolstoi, sau Contele Lev Tolstoi (1828-1910), este considerat unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii. Alături de Fiodor Dostoievski, Tolstoi este unul dintre scriitorii de seamă din timpul perioadei cunoscută ca vârsta de aur a literaturii ruse (începută în 1820 cu primele opere ale lui Pușkin, și terminată în 1880 cu ultimele lucrări ale lui Dostoievski). Operele sale „Război și pace” și „Anna Karenina” au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credințele și ideile sale filosofice și estetice, propovăduite de-a lungul vieții prin celelalte opere, sunt reunite și cunoscute sub denumirea de „tolstoism”. Creația sa epică se impune prin capacitatea de cuprindere, adâncimea viziunii, acuitatea observației sociale și psihologice, sentimentul tragicului și omenescului. Tolstoi s-a manifestat, totodată, și ca eseist, dramaturg și reformator în domeniu educației, calități care l-au consacrat drept unul dintre cei mai cunoscuți membri ai acestei vechi și aristocratice familii rusești. Interpretările sale literare privind învățăturile etice ale lui Iisus Hristos l-au făcut să devină mai târziu, spre sfârșitul vieții sale, un fervent comentator al învățăturilor lui Hristos, în sensul lor social, pacifist și nemediat de vreo putere lumească. Ideile sale despre rezistența nonviolentă, expusă în opere ca „Împărăția lui Dumnezeu este înăuntrul vostru” , vor avea un profund impact asupra unor personalități de referință din secolul al XX-lea. Unele povestiri de Lev Tolstoi au fost traduse în română de scriitorul cernăuţean Mircea Lutic.
Anul 1911. Au fost organizate, la Bucureşti, festivităţi consacrate împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea „Ligii pentru unitatea culturala a tuturor românilor”.
La 28 august creştinii ortodocşi din Ucraina prăznuiesc pe stil vechi Adormirea maicii Domnului.
Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, deşi mărturii despre existenţa ei nu avem decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu, cultul ei cunoscând de atunci o foarte mare dezvoltare. Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalim, Oraşul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea Grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.
Maica Domnului este considerată de creștini o mijlocitoare, blândeţea însăşi, pururea rugătoare, apărătoarea celor mâhniţi, singuri, a celor pe care nu are cine să-i iubească, să-i miluiască şi să le surâdă. Maica Domnului se află permanent în apropierea celor năpăstuiţi, lângă mamele şi copiii agresaţi şi alungaţi, lângă cei care suferă pe pat de spital sau se află în temniţă, lângă cei neputincioşi. Maica Domnului este ocrotitoarea şi ajutătoarea familiei creştine, a unităţii şi armoniei dintre soţi şi dintre părinţi şi copii.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com