Anul 1864. A murit Simion Bărnuţiu, jurist, filosof şi estetician, unul dintre principalii organizatori ai Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. Simion Bărnuțiu (1808-1864) a participat la Adunarea Naţională de la Blaj din 18/30 aprilie 1848 şi la cea din mai 1848. Este cel care a conceput celebrul manifest „Proclamația din 24-25 martie 1848″ , în care enunță principiile şi concepţiile sale despre națiunea română și soarta românilor din Transilvania.
Anul 1916. La Lviv a decedat scriitorul-enciclopedist ucrainean, Ivan Franko. Numit titan al gândirii şi muncii, Ivan Franko (1856-1916) a lăsat după sine un enorm patrimoniu artistic şi ştiinţific, inclus în ediţia academică de 50 de volume. În decursul a patruzeci de ani de activitate pe tărâmul literelor, Ivan Franko a editat unsprezece plachete de versuri, a scris circa o sută de povestiri, zece lucrări dramatice. În lucrările sale de folclor analizează şi balada românească despre meşterul Manole. A vizitat de câteva ori Cernăuţiul, o perioadă scurtă de timp a fost chiar student al Universităţii cernăuţene. Despre arestarea lui de către autorităţile austriece la Cernăuţi a scris Mihai Eminescu, pe când lucra la „Curierul din Iaşi”. În Ucraina a fost instituit Premiul Internaţional „Ivan Franko”. Unul dintre laureaţii acestui prestigios premiu a fost poetul român cernăuţean Mircea Lutic, care, de fapt, a şi tradus din creaţia poetică şi în proză a lui Ivan Franko.
Anul 1917. La Chișinău, gubernia Basarabia, au luat sfârşit lucrările Congresului învăţătorilor moldoveni din Basarabia, începute la 25 mai. Au fost luate hotărâri importante referitoare la dezvoltarea învăţământului naţional în limba naţională şi răspândirea culturii în rândurile poporului.
Anul 1937. Podul Golden Gate („Poarta de Aur”) din San Francisco, o uimitoare realizare tehnologică şi artistică, se deschide pentru traficul de vehicule, la cinci ani de la terminarea construcţiei, după ce cu o zi înainte pe 27 mai, fusese deschis pentru public în „Ziua pietonilor”. 200.000 de persoane au admirat atunci noul pod suspendat lung de 1500 de metri, care se întinde de-a lungul strâmtorii Golden Gate, la intrarea în golful San Francisco, unind San Francisco cu Marin County.
Anul 1948. Prin decretul guvernului comunist român Petru Groza, Regele Mihai al României şi membrii familiei regale sunt lipsiţi de cetăţenia română. Hotărârea a fost luată pe baza Legii privind dobândirea şi pierderea cetăţeniei române, care a fost promulgată la 19 ianuarie 1939 precum şi a decretului-lege din 9 decembrie 1940 privind retragerea naţionalităţii române acelora care în străinătate au purtări potrivnice îndatoririi de fidelitate faţă de ţară.
Ambele acte normative emise de autorităţi erau însă neconstituţionale, după ce la 31 august 1944 a reintrat în vigoare Constituţia din 1923. La 30 decembrie 1947 Palatul Regal a fost înconjurat de trupe sovietice şi unităţi române fidele comuniştilor. Sub şantaj şi ameninţarea cu pistolul din partea lui Petru Groza, regele este nevoit să abdice. Comuniştii proclamă Republica Populară. În ianuarie 1948 regele părăseşte România cu trenul, alături de mama sa şi de câţiva apropiaţi. Regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa a fost obţinută prin forţă şi în consecinţă este nulă. În toate cele cinci decenii de exil, regele Mihai I nu a cerut vreunei alte ţări sau for oficial o altă cetăţenie, păstrându-şi calitatea de cetăţean român. Decizia Consiliului de Miniştri din mai 1948 a fost revocată prin Hotărârea guvernului din 21 februarie 1997, regele Mihai redevenind, „de jure”, cetăţean român.
Anul 1999. La Milano, în Italia, după 22 de ani de lucrări de restaurare, capodopera lui Leonardo da Vinci „Cina cea de taină” este expusă publicului din nou, vizitatorii au obligația de a privi de departe pânza și pot sta doar pentru 15 minute. „Cina cea de Taină” este o pictură murală a lui Leonardo da Vinci, realizată pentru patronul său, ducele Ludovico Sforza din Milano, una din cele mai celebre picturi din istoria universală a artelor, se găsește în fosta sală de mese a Bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com