Anul 1848. Între 28 martie – 9 aprilie 1848 are loc întrunirea reprezentanţilor grupărilor liberal-democrată şi liberal-moderată din Moldova, la care se redactează o petiţie-program (35 de articole) cuprinzând revendicări social-politice moderate, printre care: asigurarea libertăţii personale, reorganizarea învăţământului pe o largă bază naţională, desfiinţarea taxei vamale la exportul de cereale, responsabilitatea ministerială, înfiinţarea unei bănci naţionale, îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor, desfiinţarea cenzurii, organizarea unei gărzi cetăţeneşti, eliberarea arestaţilor politici, dizolvarea Adunării Obşteşti şi alcătuirea unei noi adunări.
Anul 1915. În Bucureşti, la Ateneu a avut loc prima audiție a „Simfoniei a II-a” de George Enescu, dirijată de compozitor. George Enescu (1881-1955) este considerat cel mai important muzician român. „Simfonia a II-a” este una dintre lucrările de deplină afirmare a concepţiei componistice enesciene, într-o perioadă în care compozitorul realizează sinteza dintre naţional şi universal, dintre elementele de sorginte folclorică şi o gândire simfonică evoluată, de tip neoclasic. Interpretată doar o singură dată, la Bucureşti sub conducerea compozitorului, „Simfonia a II-a” a fost multă vreme absentă din repertoriul de concert, partitura a fost inclusă în valorile de patrimoniu românesc, trimise la Moscova, în timpul războiului. După multe aşteptări, „Simfonia a II-a” este readusă publicului, în perioada anilor 60, răsunând pentru prima oară la concertele Orchestrei simfonice a Radiodifuziunii româneşti, moment de reintegrare în viaţa spirituală a preţioasei moşteniri enesciene.
Anul 1947. A fost luată decizia privind începutul Operaţiunii „Vistula” – deportarea ucrainenilor de pe pământurile lor etnice din Polonia. La finele anului 1947, potrivit datelor poloneze, au fost strămutate 140.575 de persoane de etnie ucraineană. Au fost omorâte 655 de persoane şi arestate 1.466 de persoane. La 3 august 1990 Parlamentul Poloniei a condamnat strămutarea forţată a ucrainenilor, iar în anul 2007 preşedinţii Poloniei şi Ucrainei au condamnat Operaţiunea „Vistula”, menţionând că ea s-a desfăşurat cu anumite încălcări.
Anul 1994. A murit la Paris marele dramaturg francez de origine română, Eugen Ionescu, pionier al teatrului absurdului. Eugen Ionescu (1909-1994) a fost membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Cel mai de seamă teatru din Franța – La Comédie Française – prezintă în 1966, pentru prima dată, o piesă de Eugen Ionescu, „Setea și Foamea”, și apoi piesa „Regele moare”. Anul 1970 îi aduce o importantă recunoaștere: alegerea sa ca membru al Academiei Franceze, devenind prin aceasta primul scriitor de origine română cu o atât de înaltă distincție. În anul 2009 Eugen Ionescu a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române. Cu ocazia centenarului nașterii scriitorului, în anul 2009 opera lui Eugen Ionescu a fost celebrată oficial în întreaga lume, la propunerea României și a ambasadorului acestei țări la UNESCO, criticul literar profesor Nicolae Manolescu.
Anul 2012. A decedat în urma unui stop cardiac marele actor român Ştefan Radof. Ștefan Radof (1934-2012) a fost şi scenarist, autor al mai multor volume de versuri. La 3 martie 1953 a fost arestat de Securitate, judecat și condamnat de Tribunalul Militar Teritorial 2, la cinci ani muncă silnică, pentru uneltire împotriva orânduirii de stat. Familia a înaintat un recurs, care a fost aprobat ca urmare a Convenției de la Geneva din mai 1955. Deși amnistiat, Ştefan Radof și-a satisfăcut stagiul militar la o unitate de construcții. După lăsarea la vatră, în 1958, a încercat să devină student la Institutul de Teatru. După trei săptămâni a fost descoperit dosarul său, iar el exmatriculat. A lucrat ca manipulator de mărfuri și ambalaje, apoi ca funcționar comercial. În toamna anului 1960 a fost admis la Institutul de Teatru, prin garanția politică a maestrului Radu Beligan, care fusese profesorul său în prima tentativă de admitere, și a rectorului facultății, maestrul Costache Antoniu, a cărui clasă a absolvit-o în 1964. Și-a început cariera artistică la teatrul din Piatra-Neamț, din anul 1965 devenind actor al Teatrului Nottara. A fost conferențiar la Academia de Teatru și Film (1990-1994) și profesor la Academia de Artă, Universitatea Hyperion (1996-2000).
La 28 martie este marcată Ziua mondială a istoricului.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com