Anul 1497. Bătălia de la Lenţeşti. A fost un conflict moldo-polon în contextul retragerii oştilor conduse de regele Ioan Albert (1492 – 1501) după expediţia acestuia în Moldova şi înfrângerea de la Codrii Cosminului. Oastea polonă s-a retras în condiţii deosebit de grele, supusă unei permanente hărţuiri din partea oştilor lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504). Pentru a uşura retragerea polonilor, cneazul Konrad de Mazovia a trimis un detaşament de 600 de cavaleri. Domnul, grav bolnav, a delegat întreaga putere militară vornicului Sima Boldur, „caz cu totul excepţional, unicul cunoscut ca atare în istoria Moldovei medievale”, pentru a organiza apărarea. Acesta, în fruntea unei oştiri de 5.000 de călăreţi, atacă oastea mazoviană la Lenţeşti, lângă Cernăuţi. După cum scriu „Cronicile slavo-române”, „duminică, octombrie 29, au bătut şi acea oaste, din mila lui Dumnezeu şi cu norocul lui Ştefan voievod. Şi a fost şi acolo măcel mare în acea zi între leşi de armele moldoveneşti şi a căzut şi acolo multă oaste leşească, în locul numit satul Lenţeştii”.
Anul 1688. A început domnia lui Constantin Brâncoveanu în Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. A fost nepotul domnitorului Şerban Cantacuzino. Pe timpul domniei sale Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale. În 1714 , pe 15 august, a fost executat la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxa Romana, sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni. El a urcat pe tron imediat după moartea lui Şerban Cantacuzino care, murind pe neaşteptate, nu a numit un succesor.
Anul 2011. A fost canonizat mitropolitul ortodox român din Transilvania Andrei Şaguna (1808- 1873), militant pentru drepturile ortodocşilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Braşov (1851). Andrei Şaguna a fost membru de onoare al Academiei Române. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie.
Anul 2019. Cântărețul de muzică ușoară, Mihai Constantinescu, a murit la Spitalul Floreasca din București la vârsta de 73 de ani. Mihai Constantinescu (1946-2019) a făcut parte din corul de copii al Radiodifuziunii române, iar în anul 1964 intră în grupul Mondial. În anul 1973 a absolvit Institutul de Educație Fizică și Sport din București. În anul 1972 termină Școala Populară de Artă, clasa Florica Orăscu. În această perioadă încep să-i apară primele piese. Lansează piesa «Păpușa». Primele înregistrări sunt făcute la solicitarea lui Titus Munteanu din repertoriul francez.
La 29 octombrie este marcată Ziua internaţională a internetului, sărbătoare iniţiată în 2005. Reţeaua de internet este considerată drept una dintre cele mai importante invenţii ale omenirii.
Data aleasă celebrează efortul comun depus de cei care au contribuit la realizarea spaţiului virtual şi atrage atenţia asupra muncii celor din domeniul tehnologiei informaţionale pentru îmbunătăţirea serviciilor furnizate prin acest tip de conexiune, care a însemnat îmbunătăţirea serviciilor folosite de oameni în viaţa de zi cu zi.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com