Anul 1492. Cristofor Columb a pornit în prima sa călătorie spre vest din portul spaniol Palos de la Frontera. Expediţia se va încheia la 15 martie 1493. Columb plecă cu navele Santa Maria – de aproximativ 30 metri lungime care era sub comanda sa, Pinta și Nina – două caravele mici de aproximativ 15 m lungime. Este ales pentru traversarea oceanului drumul alizeelor. La 12 octombrie 1492, la ora 2 noaptea, Rodrigo de Triana – un marinar de pe Pinta zărește pământul, descoperind astfel Lumea Nouă (America). Sunt descoperite insulele Santa Maria Conception, Fernandina, Isabella, Juna, Bohio-Española. Pe 15 martie 1493 Columb revine triumfător în Spania.
Anul 1601. Are loc Bătălia de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul și cele ale lui Gheorghe Basta, obțin victoria împotriva celor transilvănene conduse de Sigismund Báthory. Ea a făcut parte dintr-o serie de confruntări militare între Imperiul Otoman şi statele europene în perioada 1591-1606. În iunie 1601 a fost o încercare de a părăsi tronul în schimbul Sileziei. În luptă, Sigismund a avut 40.000 de trupe transilvănene, poloneze şi între care 12.000 de turci şi tătari, în lupta trupele lui Sigismund au atacat primele dar au fost respinse. Apoi trupele lui Mihai şi cele ale lui Basta de 20.000 sau 18.000 au atacat pe două coloane şi au nimicit trupele lui Sigismund luându-le 45 de tunuri. După luptă Mihai a primit felicitări de la Rudolf al II-lea, şi s-a stârnit invidia lui Basta care l-a ucis pe Mihai pe 9 august 1601 în timp ce pleca la Făgăraş să îşi viziteze familia, a fost arestat şi ucis de mercenarii valoni la comanda lui Gheorghe Basta.
Anul 1889. A încetat din viaţă poeta Veronica Micle, cunoscută în special datorită iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu.
Anul 1935. În satul Volontiri (azi raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova) s-a născut primadona Operei Naționale din Republica Moldova – Maria Bieșu. Cântăreaţă de operă prin excelenţă, Maria Bieşu (1935-2012) a fost artistă a poporului, Laureată a premiilor de stat, profesor universitar, academician, „Doctor Honoris-Causa” , Cavaler al „Ordinului Republicii” și deţinătoarea Ordinului Naţional „Steaua României”. Maria Bieșu a interpretat numeroase roluri memorabile: Floria Tosca, Cio-Cio-san, Norma, Aurelia, Olga, Natalia, Ruxanda, Iolanta, Cuma, etc. – personaje din opere renumite, cu tematici variate. La fel de importantă este şi activitatea concertistică a Mariei Bieşu, în care se produce cu creaţii de cameră. În acest domeniu de activitate, Maria Bieşu s-a remarcat prin simţul fin al stilului, lucrul minuţios cu textul muzical şi cel poetic, profunzimea redării conţinutului, plinătatea emoţională şi sinceritatea interpretării.
Devine președinte al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova din 1987 și Vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Muzicienilor din Moscova din 1992. Elena Vdovina, muzicolog din Republica Moldova, afirmă că „vocea Mariei Bieșu impresionează până în adâncul sufletului prin timbrul ei irepetabil, pătruns de frumusețe, căldură și prospețime. Ea te cucerește prin neobișnuita eleganță a vocalismelor, prin tehnica filigranată”. Maria Bieşu a evoluat şi la Cernăuţi.
Anul 1987. A decedat Ivan Mykolaiciuk, vestit actor ucrainean, regizor de film, scenarist, personalitate proeminentă a artei cinematografice ucrainene din secolul al XX-lea. Ilustrul regizor Serghei Paradjanov a spus despre Ivan Mykolaiciuk că „nu cunoaşte un alt geniu popular naţional mai mare. Până la el a fost Dovjenko”. Ivan Mykolaiciuk s-a născut în anul 1941, în satul bucovinean Ciortoria. Casa sa părintească a fost transformată în muzeu. Activând la Studioul „O. Dovjenko” din capitala Ucrainei, Ivan Mykolaiciuk s-a filmat în „Umbrele strămoşilor uitaţi”, „Visul”, „Pasărea albă cu semn negru”, filme apreciate la festivalurile internaţionale. A plecat din viaţă la vârsta de 47 de ani, rămânându-i nerealizate o mulţime de planuri de creaţie.
Anul 2008. A încetat din viaţă scriitorul, dramaturgul şi istoricul rus, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1970, Aleksandr Soljeniţîn. Aleksandr Soljeniţîn (1918-2008) este autorul a numeroase romane monumentale despre lagărele sovietice, între care cel mai cunoscut în întreaga lume este „Arhipelagul Gulag”.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com