Anul 1850. Apare la Iaşi publicaţia bisăptămânală „Zimbrul”, tribună unionistă, care va fuziona mai apoi cu „Steaua Dunării”, publicaţie a lui Mihail Kogălniceanu. Publicația s-a numit astfel între 3 iulie 1850 și 21 februarie 1852 și între 17 ianuarie 1855 și 10 septembrie 1856. Între 1 noiembrie 1858 și 30 decembrie 1858, a apărut sub titlul „Zimbrul și Vulturul”.
Anul 1863. La Sibiu şi-a început lucrările Dieta Transilvaniei. A fost prima adunare a organului conducător al Transilvaniei după Revoluţia de la 1848 şi prima în care românii au avut majoritatea reprezentanţilor. Compoziţia Dietei de la 1863 nu s-a mai făcut după legile maghiare din 1791 şi 1848, ci după un regulament provizoriu, liberal, care prevedea alegerea a 125 de deputaţi şi numirea de către împărat a 40 de persoane („regalişti”). Dreptul de vot era acordat tuturor cetăţenilor care plătiseră, la nivelul anului 1861, un impozit de minim 8 florini, inclusiv capitaţia. Era practic o reducere la jumătate a censului de vot, ceea ce însemna o creştere substanţială a numărului de alegători. Deşi reprezentarea nu era perfect proporţională cu numărul şi ponderea fiecărei naţiuni, exista totuşi o îmbunătăţire substanţială a reprezentării românilor. Astfel, au fost aleşi românii: 48 deputaţi pentru 1.300.913 locuitori (un deputat la 28.280 persoane), maghiarii: 44 deputaţi pentru 568.172 locuitori (un deputat la 12.913 persoane), saşii: 33 deputaţi pentru 204.031 locuitori (un deputat la 6.370 persoane).
Dieta a votat Legea privind „egala îndreptăţire a naţiunii romane” cu celelalte naţiuni transilvane şi Legea privind întrebuinţarea limbii române, alături de maghiara şi germana în viaţa publica.
Anul 1941. Stalin își anunță hotărârea de a purta un război total împotriva invadatorilor germani ai URSS.
Anul 1944. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial oraşul Minsk este eliberat de nazişti de către trupele sovietice în cadrul operaţiunii „Bagration”. Operaţiunea „Bagration”a fost numele de cod dat de sovietici Ofensivei Bieloruse, care a curățat teritoriul Bielorusiei sovietice și al Poloniei răsăritene de trupele germane. Operațiunea s-a desfășurat între 22 iunie – 19 august 1944. Această ofensivă a dus la distrugerea aproape completă a Grupului de Armate Centru. Operațiunea s-a încheiat cu una dintre cele mai grave înfrângeri ale armatei germane din tot războiul.
Anul 1988. A fost finalizată construcţia Podului Fatih Sultan Mehmet din Istanbul, Turcia. Este a doua conexiune între continentele Europa şi Asia peste Bosfor.
La 3 iulie anul curent este marcată sărbătoarea râului Nipru. Denumirea râului „Nipru” este întâlnită în monumentele literare din secolul IV al erei noastre. În limba iraniană veche înseamnă „râul mare”. Grecii antici îl numeau „Borisfen”, care înseamnă „cel care curge dinspre Nord”. Strămoşii ucrainenilor – slavii de est, îl numeau „Slavutici” („fiul slavei”), termen folosit şi astăzi în scopuri poetice. Ziua Niprului este marcată din 2002, în prima sâmbătă a lunii iulie. Niprul este al treilea râu după mărime în Europa, el având o lungime de 2.201 kilometri, dintre care 981 kilometri sunt pe teritoriul ucrainean. Pe malul Niprului se află 26 de oraşe ucrainene, inclusiv capitala – oraşul Kiev, precum şi centrele regionale Cerkasî, Dnipro, Zaporijjia, Herson.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com