La 3 mai 1847, la Iași a avut loc premiera comediei „Piatra din casă” de Vasile Alecsandri. Vasile Alecsandri (1821-1890), numit de Mihai Eminescu „acel rege al poeziei”, s-a afirmat și ca dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea. Epoca în care a trăit și a activat clasicul literaturii române, Vasile Alecsandri, una din cerinţele majore, primordiale ale poporului român în acel moment istoric era afirmarea individualităţii naţionale, între altele şi prin promovarea unei literaturi, a unei prese, a unui teatru în limba română, care să exprime tot mai mult realităţile specific româneşti, năzuinţele, concepţiile şi geniul poporului însuşi în ce avea el mai autentic. În cadrul străduințelor de a răspunde acestor aspirații obiective esenţiale, punându-se încă de mult problema şi a unui teatru naţional – adică românesc: în limba română şi înfăţişând realităţi româneşti – după o serie de tentative în acest sens, în 1840 se încearcă din nou împlinirea acestei cerinţe tot mai insistente a spiritului public. Împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri este numit în conducerea Teatrului Naţional din Iaşi. Ca şi cei doi colegi ai săi, Vasile Alecsandri îndeplineşte aici şi o grea muncă de organizare administrativă, începând cu amenajarea sălii de spectacol, confecţionarea decorurilor, angajarea actorilor şi alcătuirea repertoriului, în acelaşi timp, solicitat de sărăcia repertoriului românesc, el îşi începe strălucita şi răsunătoarea sa carieră de dramaturg. Printre primele piese scrise de Vasile Alecsandri și puse pe scena Teatrului din Iași este și comedia „Piatra din casă”, premiera căreia a avut loc la 3 mai 1847. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher. Autorul numise acest vodevil într-un act „Piatra din casă”, după porecla, pe care unii părinţi aveau obiceiul să o dea copiilor lor de sex feminin. „În această piesă, remarca Vasile Alecsandri, criticam cu amărăciune purtarea părinţilor care îşi căsătoreau copiii pentru a scăpa de ei şi atingeam şi coarda dezrobirii ţiganilor. Succes complet”. Premiera a avut loc în lipsa autorului, ea stârnind „un aplauz sunător”, după cum confirmă Teodor Burada în „Istoria teatrului în Moldova” (1922). „Piatra din casă” îi avusese ca primi spectatori, la Palermo, pe Elena Negri şi Nicolae Bălcescu, care fuseseră la fel de încântaţi ca și publicul ieşean. Cu timpul, pe măsură ce teatrul începe să aibă un ecou din ce în ce mai amplu şi mai persistent, devenind una din tribunele opiniei publice, Vasile Alecsandri a înţeles că dramaturgia nu se mai poate restrânge la localizări. El este autorul unei opere literare ce depăşeşte prin dimensiuni tot ce putea aspira să realizeze literatura română în acea epocă, operă ce rivalizează şi astăzi cu producţia celor mai harnice condeie. Piesele lui Vasile Alecsandri și în epoca noastră figurează în repertoriile teatrelor din România și Moldova. O dovadă este premiera din 17 aprilie anul curent a piesei „Piatra din casă”, pusă în scenă de Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți, regia aparținând artistului poporului din Republica Moldova, Constantin Stavrat, originar din Buda Herței, premieră despre care a și scris „Libertatea Cuvântului” – online.
(V.K.) „Libertatea Cuvântului” – www.luberty.com
