Anul 1492. A început construcţia Bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe de la Hârlău, unul dintre primele monumente moldoveneşti cu pictură exterioară, datând din vremea lui Petru Rareş. A fost înălţată în mai puțin de cinci luni, acest lucru fiind atestat de pisania scrisă în limba slavonă cu următorul text: „Binecinstitorul și iubitorul de Hristos, Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu Domnul țării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a zidit această biserică întru numele sfântului și măritului mare mucenic și purtător de biruință Gheorghe, care s-a început a se zidi în anul 7000, luna mai 30, și s-a terminat în același an, luna octombrie 28, iar al domniei sale în anul al 36-lea curgător.”.
Anul 1876. În oraşul german Emsi, ţarul rus, Aleksandr II, a semnat aşa-numitul „decret Emsi”, direcţionat la nimicirea culturii ucrainene. Anume atunci monarhul rus se odihnea la vechea staţiune balneară germană Bad Emsi – un colţ de rai din Europa civilizată. În aceiaşi zi decretul ţarului a fost expediat la Petersburg, iar la 5 iunie, cu instrucţiuni detaliate a ajuns la Kiev. Decretul Emsi interzicea aducerea pe teritoriul Imperiului Rus de peste hotare cărţi editate în limba ucraineană, spectacole în limba ucraineană etc. Acest decret a fost criticat în articolele sale publicistice de Mihai Eminescu.
Anul 1901. S-a născut Maria Holban, istoric şi traducător cu studii valoroase legate, mai cu seamă, de feudalismul timpuriu românesc – secolele XIII-XIV. Maria Holban ( 1901-1991) a fost din 1990 membru corespondent al Academiei Române. Alături de un colectiv din cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga”, Maria Holban a avut un aport esențial în editarea seriei „Călători străini despre țările române”, o colecție de mărturii traduse și adnotate, însoțite de studii introductive, adresată cercetătorilor istorici. Pregătită încă din 1954, seria a fost tipărită începând cu 1968 pe parcursul a peste trei decenii, studiul introductiv al primului volum conținând considerațiile metodologice ale Mariei Holban.
Anul 1915. Primul genocid al secolului XX. A fost dat ordinul general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deşerturile din Siria si Irak. Sute de mii de oameni au murit în urma epidemiilor şi epuizării fizice. Genocidul armean, cunoscut odată ca Holocaustul armenilor, Masacrul armenilor sau Genocidul uitat, se referă la două evenimente distincte, dar care au legătură între ele: primul este campania condusă de Sultanul Abdul-Hamid II între anii 1894-1896, și a doua este deportarea și eliminarea armenilor de către guvernul Junilor turci între anii 1915-1916. Termenul genocid e asociat celui de-al doilea episod, care este comemorat de către armeni la 24 aprilie. În acest genocid au fost omorâți aproape 2 milioane de armeni.
Anul 1960. A încetat din viaţă, la vârsta de 68 de ani, poetul şi scriitorul rus sovietic Boris Pasternak, laureat al Premiul Nobel pentru Literatura în anul 1958. Boris Pasternak (1890-1960) este cunoscut îndeosebi pentru celebrul roman „Doctorul Jivago”, interzis în fosta URSS până în 1987, devenit imediat după apariţie, un bestseller, iar filmul a câştigat cinci Oscaruri. Romanul a fost publicat atât în engleză, cât şi în rusă, în Europa şi în SUA. Boris Pasternak a fost nominalizat de şapte ori pe lista candidaţilor la Premiul Nobel pentru Literatură, care îi va fi decernat în 1958 şi pe care, în urma unor presiuni şi ameninţări repetate, scriitorul va fi nevoit să-l refuze. Drept rezultat al unei decizii fără precedent a Academiei Suedeze, ceremonia de decernare a premiului a avut loc post-mortem, în 1989.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lybrti.com