Istoricul zilei: 31 mai

Anul 1279 î.e.n. Ramses al II-lea (cel Mare) a urcat pe tronul Egiptului. Ramses al II-lea a fost al treilea faraon al celei de-a XIX-a Dinastii a Egiptului, Noul Regat. Este considerat cel mai cunoscut și cel mai mare faraon al Egiptului antic.

Anul 1859. S-a înfiinţat în Moldova, primul batalion de geniu, din iniţiativa inginerului Panait Donici, fost ministru al Lucrărilor Publice în guvernul Moldovei, şi cu încuviințarea data de către domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Un an mai târziu, în Tara Româneasca s-a constituit cel de-al doilea batalion, care împreuna cu cel din Moldova au constituit întâiul regiment de geniu al Principatelor Unite româneşti.

Anul 1859. Orologiul Parlamentului din Londra, numit ulterior  Big Ben, a fost pornit pentru prima oară. Big Ben (în traducere, Marele Ben) este porecla marelui clopot al ceasului din turnul de nord al Palatului Westminster din Londra. Acest nume a fost utilizat atât în cazul clopotului, cât și al ceasului și chiar al turnului cu ceas. Big Ben este cel mai mare ceas cu clopot și patru fețe, și al treilea turn cu ceas ca înălțime din lume.

Anul 1891. A început construcţia marelui drum siberian, calea ferata ce străbate toata Siberia până la Vladivostok. Calea ferată transsiberiană este o rețea de cale ferată care leagă Moscova și partea europeană a Rusiei cu Orientul Îndepărtat Rus, Mongolia, China și Marea Japoniei. Proiectul și finanțarea construcției transsiberianului au fost aprobate de țarul Alexandru al II-lea al Rusiei. Fiul său, țarul Alexandru al III-lea al Rusiei a supravegheat construcția, numindu-l pe Serghei Witte director al Căilor ferate, în 1889. Bugetul imperial de stat alocat giganticei lucrări a fost de 1 miliard 455 milioane ruble, între 1891 și 1913, un record depășit numai de cheltuielile militare din Primul Război Mondial.

Anul 1919. La Conferinţa de pace de la Paris, reprezentantul României,   I. I. C. Brătianu, a pledat pentru principiul egalităţii suverane a statelor şi al neintervenţiei în chestiunile de ordin intern, afirmând că România nu poate subscrie la prevederi care i-ar putea leza suveranitatea. Conferinţa de la Paris a început la 18 ianuarie 1919, având drept obiectiv dezbaterea noii configurații politico-teritoriale și rezolvarea complicatelor probleme economico-financiare rezultate din Primul Război Mondial. Au participat 27 de state, printre care și România. Conferința avea ca scop elaborarea și semnarea tratatelor de pace între statele învingătoare (cu excepția Rusiei, atunci în plin război civil) și cele învinse în Primul Război Mondial.

Anul 1948. S-a născut Svetlana Aleksievici, scriitoare şi jurnalistă din Belarus, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2015. Ea s-a născut în oraşul Ivano-Frankivsk din Ucraina, într-o familie de militari. Tatăl ei a fost belarus, mama – ucraineancă. Cu timpul familia ei s-a mutat cu traiul în Belarus. Svetlana Aleksievici a absolvit Universitatea din Minsk, este autoarea a mai multor cărţi de proză documentară  despre tragediile războiului şi catastrofei de la Cernobyl. A semnat peste 20 de scenarii documentare.

La 31 mai este marcată Ziua Mondială fără Tutun. Se intenționează să se încurajeze o perioadă de abstinență de 24 de ore de la toate formele de consum de tutun din întreaga lume. Ziua este menită, de asemenea, să atragă atenția asupra prevalenței răspândite a consumului de tutun și asupra efectelor negative asupra sănătății, care în prezent duc la circa 8 milioane de decese în fiecare an la nivel mondial, dintre care 890 000 sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la afecțiuni secundare, fumul altor fumători. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în secolul XX tutunul a devenit  cauza a 100 milioane de decese. În prezent OMS desfăşoară campania „Pandemia COVID-19 – motiv pentru abandonarea tutunului”.

(V.K.)

„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com