Anul 1517. Teologul Martin Luther lipește pe ușa bisericii din Wittenberg cele 95 de teze, care invitau la o dispută academică pe tema indulgențelor. Credința lui Luther l-a făcut să intre în 1517 în conflict cu Biserica Romano-Catolică. Pentru a strânge fonduri în vederea construirii Bazilicii Sfîntul Petru din Roma, papa Leon al X-lea a vândut credincioșilor indulgențe. Prin vânzarea de indulgențe se oferea, în schimbul unei donații bănești, anularea suferințelor vremelnice datorate păcatului – odată iertat prin pocăință. Luther s-a declarat împotriva acestei practici. În 1521, prin bula de excomunicare emisă împotriva lui Luther, papa a cerut împăratului Carol al V-lea să dispună executarea lui Luther. Împăratul, în loc să dea curs cererii papei, a convocat o adunare pentru cercetarea lui Luther. Oficialitățile din dietă i-au cerut să-și retragă declarațiile. Luther a refuzat, iar membrii dietei l-au declarat indezirabil. Luther a reușit să scape de pedeapsă cu ajutorul prietenului său, Frederic al III-lea, principele elector al Saxoniei, care l-a ascuns în castelul „Wartburg”, aproape de orașul Eisenach. Luther a primit pseudonimul „cavalerul George”. În timpul șederii în Wartburg, Luther a început să traducă Noul Testament în limba germană. Preocuparea principală a împăratului Carol era războiul cu Franța, astfel încât în cele din urmă Luther a putut reveni la catedra din Wittenberg.
Încercările de reformare a bisericii locale nu au avut succes în Europa centrală în timpul vieții sale, dar au fost continuate de discipolii săi. În 1524 o parte din țărănimea din sudul Germaniei, Austria și Elveția s-a folosit de teoria lui Luther ca pretext pentru declanșarea Războiului Țărănesc. În 1525 Martin Luther s-a însurat cu fosta călugăriță Katharina von Bora, arătându-se astfel adversar al celibatului impus de catolicism preoțimii. Restul vieții și l-a petrecut scriind, ținând predici și organizând reforma bisericii în Saxonia. Luther a murit la 18 februarie 1546 în orașul său natal Eisleben. Luther este cunoscut ca „părintele Reformei”. Intenția lui însă nu a fost crearea unei biserici noi, alternative, ci înnoirea Bisericii Universale.
Anul 1881. S-a născut Eugen Lovinescu, critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu. Eugen Lovinescu (1881-1943) este autorul operelor „Istoria literaturii române contemporane”, „De peste prag”, „Lulu”, „Nuvele florentine”, „Gr. Alexandrescu”, „Titu Maiorescu si posteritatea lui critica”, „Mite”, „Balauca”, „Aripa morţii”, „Viaţa dubla”.
Anul 1993. A încetat din viaţă regizorul italian Federico Fellini, unul dintre titanii cinematografiei mondiale, cunoscut graţie filmelor „Casanova”, „La Dolce Vita”, „Ginger şi Fred”,„La Strada”, „Nopţile Cabiriei”, „Amarcord”. Federico Fellini (1920-1993) a fost laureat al mai multor premii internaționale, între care și premiul Oscar (pe care l-a câștigat de patru ori, al cincilea primindu-l onorific).
Anul 2003. Este descoperită Planeta pitică Eris. Inițial denumită 2003 UB313, este după masă al nouălea corp ceresc cunoscut din Sistemul Solar, care se rotește direct în jurul Soarelui. Are cel puțin un satelit, numit Dysnomia. Deoarece diametrul său este mai mare decât cel al lui Pluton, a fost considerat de mulți ca fiind Planeta X, despre care se credea că este cauza unor perturbări în rotația planetelor Uranus și Neptun. A fost numită Eris, după zeiţa greaca a discordiei, primind oficial acest nume pe 13 septembrie 2006.
La 31 octombrie este sărbătorită Ziua mondială a oraşelor, cu scopul de a promova interesul comunităţii internaţionale în procesul urbanizării şi de a da un impuls cooperării între state în găsirea de noi oportunităţi şi în abordarea provocărilor ridicate de urbanizare, contribuind totodată la o dezvoltare urbană durabilă în întreaga lume. Ziua mondială a oraşelor a fost stabilită la 27 decembrie 2013, de către Adunarea Generală a ONU şi a început să fie marcată din 2014.
În fiecare an, la 31 octombrie este marcată Ziua internaţională a Mării Negre. În anul 1996, la această dată, cele şase ţări riverane Mării Negre, respectiv Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina, au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră, document ce conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com