La 4 aprilie, în fiecare an este marcată Ziua Academiei Române. Această dată a fost instituită în anul 2000, de către prezidiul instituţiei, cu prilejul „Zilei Porţilor Deschise” la Academia Română. Această instituţie științifică de prestigiu, cu un istoric îndepărtat, a fost înfiinţată la 1/13 aprilie 1866, ca „Societate Literară Română”, începându-şi activitatea în anul următor sub numele de „Societatea Academică Română”. Prin decretul din 29 martie 1879, „Societatea Academică Română” a fost declarată institut naţional, sub numele de „Academia Română”. Academia a fost concepută ca o instituţie naţională, lucru exprimat atât prin componenţa ei – membri aleşi din toate provinciile româneşti: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania şi Basarabia şi câte doi din Banat, Bucovina, Maramureş şi Macedonia – cât şi prin programul anunţat. Scopul ei a fost elaborarea ortografiei şi a gramaticii limbii române, începerea şi realizarea unui dicţionar al limbii române. Dintre primii membri au fost personalităţi importante ale vieţii culturale şi naţionale din întreg spaţiul românesc: Iosif Hodoş din Maramureş, Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania, Andrei Mocioni şi Vicenţiu Babeş din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A.Rosetti din Muntenia. În perioada de un secol și jumătate, în istoria Academiei Române au fost înscrise mai multe nume notorii din ținutul nostru bucovinean. Membru fondator al Academiei Române, în 1866 a fost Ion G. Sbiera, personalitate proeminentă a culturii românești din Bucovina. Membru titular al Academiei Române a fost istoricul Dimitrie Onciul, absolvent al Universității din Cernăuți. Îi vom numi și pe Miron Miculescu, matematician român, membru titular al Academiei Române, fost profesor la Universitatea din Cernăuți în perioada interbelică, Tiberiu Popovici, matematician, membru titular al Academiei Române, cadru didactic la Universitatea din Cernăuți în perioada interbelică, Simion Stoilov, fondatorul școlii românești de analiză complexă în matematică, membru al Academiei Române, fost profesor la Universitatea din Cernăuți. Absolventul Universității cernăuțene, fizicianul Radu Grigorovici a fost membru titular al Academiei Române și vicepreședintele acesteia în perioada 1990-1994. După anii 90 ai secolului trecut, în perioada de renaștere națională, membru de onoare al Academiei Române a devenit profesorul Grigore Bostan, șeful Catedrei de Filologie Română și Clasică de la Universitatea din Cernăuți, pe atunci și președinte al Societății pentru cultura românească „Mihai Eminescu”. Apoi, de acest titlu s-au învrednicit Alexandrina Cernov, titulară a acestei catedre, președinte al Societății „Mihai Eminescu” și director al Editurii „Alexandru cel Bun”, redactor-șef al revistei „Glasul Bucovinei”, și poetul Vasile Tărâțeanu. Poetului cernăuțean Mircea Lutic i s-a înmânat Premiul pentru literatură „Mihai Eminescu” al Academiei Române, poetul Vasile Tărâțeanu este laureatul al altui premiu al Academiei Române – „Nichita Stănescu”.
(V.K.) „Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com
