Anul 1052. A murit cneazul Vladimir al Novgorodului. Cneazul Vladimir (1020 – 1052) a condus cnezatul Novgord din 1036 până la sfârşitul vieţii sale. Vladimir Yaroslavici a fost fiul cel mare al cneazului Yaroslav I cel Înţelept al Kievului. În anul 1043 el a condus armatele ruse, în alianţă cu regele Harald III al Norvegiei, împotriva împăratului bizantin Constantin al IX- lea.
Anul 1848. La Cernăuţi a apărut săptămânalul cu text bilingv, român şi german, „Bucovina’’ – „Gazetă Romănească (Romanische Zeitung) pentru politică, religie și literatură” – editat de fraţii Gheorghe şi Alecu Hurmuzachi în perioada 4 octombrie 1848–20 septembrie 1850. Articolul-program, publicat în primul număr, era programul revoluţiei române de la 1848 din Bucovina, exprimat în „Petiţia Ţării”, iar ziarul se adresa în paginile sale întregului neam românesc. Ziarul „Bucovina” a avut colaboratori străluciţi: Vasile Alecsandri, Costache Negri, Costache Conachi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Cârlova, Vasile Pogor, Mihail Kogălniceanu, Andrei Şaguna, Andrei Mureşanu, Aron Pumnul, Gheorghe Bariţ etc. Referindu-se la activitatea literară desfăşurată de „Bucovina”, Nicolae Iorga o asemăna cu cea a „Daciei Literare”.
Anul 1853. Turcia declară război Rusiei. Începe războiul Crimeii (1853-1856), purtat între Rusia, pe de o parte, şi Turcia, Anglia, Franţa şi Regatul Sardiniei, pe de altă parte. Operaţiunile militare au avut loc la Dunăre, în Transcaucazia, la Marea Baltică şi în Crimeea (unde a fost teatrul principal de război). Rusia a fost înfrântă, iar Tratatul de Pace a fost semnat la 30 martie 1856 (18 martie 1856 pe stil vechi). Principalele lui prevederi priveau transformarea Mării Negre în teritoriu neutru, închis tuturor navelor militare, pe țărmul acestei mări fiind interzisa construirea de fortificații sau prezența armamentelor de orice fel. Tratatul a marcat un uriaș pas înapoi pentru Rusia și pentru pretențiile sale de dominație a regiunii. De asemenea, era stabilită libera circulație pe Dunăre și la gurile ei sub supravegherea Comisiei Europene a Dunării.
Alte prevederi priveau statutul Principatelor Dunărene – Moldova și Valahia – care rămâneau, în mod oficial, sub suzeranitatea otomană, dar li se acorda dreptul de a avea propriile constituții și adunări legislative, instituții care aveau să fie puse sub supravegherea puterilor victorioase, desființându-se astfel protectoratul Rusiei. Turcia era obligată să respecte administrația independentă a principatelor Moldovei și Valahiei, deplina libertate a credinței și legislației, comerțului și navigației. Din punct de vedere teritorial, pentru înlăturarea Rusiei de la gurile Dunării, se hotărăște restituirea către Moldova a Județului Ismail din Basarabia țaristă (pană în 1812 acesta fusese parte integrantă a Moldovei).
Anul 1875. A fost deschisă Universitatea din Cernăuţi, în prezent una dintre cele mai vechi universităţi clasice din Ucraina. Primul rector al Universităţii „Franz Josef” a fost doctorul în drept, Constantin Tomaşciuk. Universitatea avea trei facultăţi: teologie, drept şi filozofie. După destrămarea Imperiului Austro-Ungar, din 1918 şi până în 1940 Universitatea din Cernăuţi a fost o instituţie de învăţământ superior din România. În 1040, după instaurarea în Bucovina a puterii sovietice, Universitatea a devenit o instituţie de stat cu predarea în limba ucraineană. Din anul 1989 Universitatea poartă numele lui Iuri Fedkovyci. În anul 2000 ea a obţinut statutul de Universitate Naţională, având la ora actuală de 16 facultăţi, la care învaţă circa 20 mii de studenţi. Fosta Reşedinţă a mitropoliţilor Bucovinei şi Dalmaţiei (corpul central al Universităţii), în 2011 a fost inclusă în Lista patrimoniului mondial UNESCO.
Anul 1957. Primul satelit artificial, Sputnik I, a fost lansat pe orbita de către sovietici de pe cosmodromul de la Baikonur. Evenimentul a luat prin surprindere Vestul, mai ales specialiştii americani care concurau cu URSS la cucerirea spaţiului. Satelitul, de aproximativ 80 de kilograme, era dotat cu doua transmiţătoare radio, semnalele transmise de acesta pe Pământ permiţând obţinerea de informaţii deosebite la acea vreme. Programul Sputnik s-a întins pe mai mulţi ani, în timpul desfăşurării lui sovieticii reuşind o alta premiera, pentru că al doilea satelit lansat de aceştia a transportat în spaţiu prima fiinţă, căţeluşa Laika. Sputnik 1 s-a dezintegrat în momentul revenirii în atmosfera Terrei, la data de 3 ianuarie 1958.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com