Anul 1483. S-a născut pictorul şi arhitectul italian, Rafael Santi. Rafael Santi (1483-1520) este unul dintre titanii Înaltei Renaşteri, creatorul capodoperelor din ciclul „Madona”. A fost cu treizeci de ani mai tânăr decât Leonardo da Vinci, dar a murit în aceiaşi perioadă de timp, trăind numai treizeci şi şapte de ani. În scurta sa viaţă pământească Rafael a reuşit să-şi realizeze toate planurile. Dintre cei trei corifei ai Înaltei Renaşteri italiene, Rafael mult timp a fost cel mai onorat – academiile de arte din întreaga lume îl considerau drept idol al lor.
Anul 1827. A decedat compozitorul clasic german Ludwig van Beethoven. Ludwig van Beethoven (1770-1827) a fost recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Este considerat un compozitor de tranziţie între perioadele clasică şi romantică ale muzicii.
Anul 1846. Ion Heliade Rădulescu lansează proiectul „Biblioteca universală”, care prevedea traducerea în următorii 10 ani a circa 230 de lucrări filosofice, istorice, ştiinţifice, politice, literare, etc., însă acest plan n-a putut fi realizat din cauza evenimentelor politice care au urmat. Ion Heliade-Rădulescu (1802-1872) a fost scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul ei președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă.
Anul 1963. La Iași, Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe Racoviță, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu au înfiinţat Societatea „Junimea”. Ea a constituit un curent cultural și literar. Societatea „Junimea” şi-a început activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. Printr-o formulă masonică, junimiștii, când vorbeau despre acest subiect, spuneau: „Originea „Junimii” se pierde în negura timpului”.
Anul 1881. Domnitorul Carol I al Principatelor Române a fost proclamat primul rege al României. Carol I al României, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și apoi România după abdicarea forțată de o lovitură de stat a lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții. În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independenţa ţării, a redresat economia, a dotat România cu o serie de instituții specifice statului modern și a pus bazele unei dinastii. A construit în Sinaia castelul Peleş, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul de independenţă din 1877-1878, România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei). Tot regele Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre pentru a lega noua provincie Dobrogea de restul țării.
Anul 1886. Ion Suruceanu, primul arheolog din Basarabia ţaristă, devine membru titular al Societăţii Arheologice din Rusia. Tot în acest an el este ales membru titular al Societăţii de Istorie şi Antichităţi din Odesa. Ion Casian Suruceanu (1851-1897) a fost membru de onoare (din 1888) al Academiei Române. A cercetat ruinele antice din Basarabia și Novorusia, îndeosebi cele ale cetății Tyras şi a publicat nenumărate articole în limbile rusă, română și franceză (era ginerele arheologului amator, francezului Christophe-Charles Sicard, instalat în Basarabia ca viticultor) .
A întemeiat la Chișinău un muzeu de arheologie („Muzeul antichităților din Pontul scitic”), din păcate jefuit în 1917 de trupele bolşevizate, aflate în debandadă în momentul Revoluției ruse. Printre lucrările sale mai cunoscute sunt „Încercare de a dovedi situația cetății scitice Alectora și a „Coastei de azur”, menționată de Constantin Porfirogenetul” și „Inscripții grecești și latinești descoperite în anii 1889-1894”, publicate respectiv la Odesa în 1888 și la Sankt-Petersburg în 1894.
Anul 1946. A murit pictorul Artur Garguromin Verona, membru fondator al Societăţii „Tinerimea Artistică”, societate care a avut iniţiativa participării artiştilor români la expoziţii internaţionale, prima prezenţă de acest fel fiind la Atena, în 1903. Arthur Verona (1867-1946) a fost un pictor român de origine aromână. În 1917 lucrările sale împreună cu tezaurul României sunt duse în Rusia. Organizează Academia liberă de pictură. În 1927 pictează fresca „Maica Domnului” pentru biserica de la Preany Kattor din Iugoslavia. În anul 1935, un incendiu îi distruge pentru a doua oară atelierul, împreună cu peste 100 de lucrări. Totuși, Artur Verona participă la expoziţia de la Bruxelles, după care Casa regală îi oferă o nouă comandă: pictura tavanului deasupra Scării Voievozilor din Palatul Regal. S-a stins din viaţă la 29 martie 1946, la București, suferind și uitat.
La 26 martie sunt marcate Ziua singurătăţii, Ziua bolnavilor de epilepsie, iar în Ucraina – Ziua Gărzii Naţionale.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com