La 6 august 1657, la Cighirin a murit fondatorul statului căzăcesc Bogdan (Zinovii) Hmelniţki. Bogdan Hmelniţki (1596-1657) s-a născut la Subotiv, lângă Cighirin, într-o familie de mici nobili. O învăţat la Colegiul iezuit din Lviv. Şi-a început serviciul militar în cavaleria tatălui său, sotnicului de Cighirin, Myhailo Hmelniţki. În anul 1620, în componenţa armatei poloneze, a participat la Bătălia de la Ţuţora, lângă Iaşi, împotriva turcilor. Tatăl său a căzut în luptă, iar el a fost luat prizonier de tătari. Peste doi ani Bogdan Hmelniţki a fost răscumpărat. A participat la companiile militare împotriva turcilor şi tătarilor, la răscoalele ţăranilor şi cazacilor din anii 1630, 1632, 1637-1638. La 18 aprilie 1648 Bogdan Hmelniţki a fost ales hatmanul oastei cazacilor zaporojeni. Sub conducerea lui oastea zaporojeană s-a transformat într-o armată naţională disciplinată, obţinând mai multe victorii în războiul de eliberare naţională împotriva șlehtei poloneze. În anul 1651, lângă Beresteciko ea a fost înfrântă din cauza trădării din partea hanului crimeean. Bogdan Hmelniţki a reuşit să creeze noul stat ucrainean şi a scos Ucraina pe arena mondială. A avut relaţii cu domnitorul Moldovei Vasile Lupu, iar fiul său, Timiş, a fost ginerele lui Vasile Lupu. Unii paşi, întreprinşi de Bogdan Hmelniţki, cum ar fi Rada de la Pereslav din 1654, sunt consideraţi ca fiind greşiţi de pe poziţiile actuale.
La 6 august 1942 s-a născut Cezar Ivănescu, poet, dramaturg, scriitor și director de editură român. Albanez după mama sa, Xantipa Naum, Cezar Ivănescu a declarat în repetate rânduri că are origini albaneze, afirmând și că „de la albanezi am luat curajul și de la români puterea de a îndura”. În 15-17 aprilie 2008, cu doar o săptămână înaintea morții sale, participă, la Tirana, în prezența a numeroase personalități, la lansarea antologiei „Loję Dashurie” (Jeu d’Amour). Vizita se încheie cu propunerea ca scriitorul Cezar Ivănescu să fie nominalizat drept candidat al Albaniei la Premiul Nobel pentru literatură.
În anul 1968 lui Cezar Ivănescu îi apare volumul de debut „Rod”, eveniment editorial de excepție despre care criticul Nicolae Manolescu scria: „Când în proză se va debuta cu cărți de valoarea Rodului lui Cezar Ivănescu, vom putea vorbi nu de o evoluție, ci de o adevărată revoluție“. Volumul este încununat cu Marele Premiu al Festivalului național de poezie „Mihai Eminescu“, Iași, 1968, ediția întâi. În 1973, Cezar Ivănescu efectuează, timp de trei săptămâni, o primă vizită în Albania trimis de Uniunea Scriitorilor din România. Este însoțit de prozatorul Augustin Buzura. Reîntors în România a tradus și a publicat din creaţia poeților albanezi.
În anul centenarului morții lui Mihai Eminescu are gata pentru tipar un volum cu poeme închinate „Marelui său Maestru în absolut“ (1989), dar cartea este respinsă de diriguitorii editurii „Cartea Românească”. La 10 decembrie 1989, forțează, de aceea, organizarea unui spectacol de muzică și poezie sub genericul „Doina, închinare lui Eminescu“, la Casa de cultură „Mihai Eminescu“ din București. În noaptea de 21 spre 22 decembrie, la Radio „Vocea Americii“ i se recită premonitor Doina despre Fiara cea Apocalipsă și despre marginalizarea poporului român. Cezar Ivănescu a candidat în iunie 2005 la funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor. A decedat în 2008. La 14 iunie 2018 i se conferă post-mortem „Titlul de Excelență în domeniul literar”.
La 6 august 1942 a murit Alfonso Castaldi, compozitor şi dirijor român de origine italiană. Alfonso Castaldi (1874-1942) s-a stabilit în Romania la vârsta de 20 de ani. În 1914 a fondat orchestra Tinerimea simfonică din București. Între 1925 și 1929 a fost inspector al muzicii în Ministerul Artelor. În afară de prelucrări după autori preclasici, a compus două simfonii, schița simfonică „Tarantella”, poemele simfonice „Talatta”; „Marsyas”, muzică de cameră. Are realizări și în domeniul muzicii vocale (coruri, cântece, etc.). Deosebit de importantă a fost activitatea sa pedagogică în domeniul predării armoniei și contrapunctului, fiind profesorul multor compozitori și dirijori români, printre care George Georgescu, Ion Dumitrescu, Alfred Alessandrescu, Gheorghe Dumitrescu. A fost și un talentat de artist plastic, pictând portrete și peisaje. A făcut parte din cercul de artiști plastici de seamă ai vremii sale: Jean Steriadi, Camil Ressu, Fritz Storck, Pul Verona, Stefan Luchian, Iosif Iser, Oscar Han.
În dimineața zilei de 6 august, la ora 8:15, bombardierul „Enola Gay”, pilotat de colonelul Paul Tibbets de la baza aeriană Missouri, Statele Unite, lansează bomba atomică, numită „Băiețelul”, deasupra orașul Hiroshima. Ea avea o lungime de 3 metri și o lățime de 71 centimetri, cântărind 4 tone. Orașul Hiroshima a fost ales pentru primul bombardament nuclear, deoarece a fost ferit de bombardamentele convenționale, pentru a putea fi testată bomba nucleară. Americanii considerau că, pentru a observa mai bine efectele bombei, orașul nu trebuia să prezinte urme ale altor bombardamente. Peste un minut, la 8:16, au fost omorâți 66 000 de oameni și 69 000 au fost răniți. Distrugerea totală s-a produs într-o zonă cu diametrul de 1,8 km. Pagube importante au fost provocate pe o zonă cu diametrul de 3,5 km. Temperatura la sol a atins 4.000 de grade, suficient pentru a topi orice oțel. Pentru supraviețuitori, urmarea a fost un calvar. Boli noi, nemaiîntâlnite până atunci, i-au marcat pe toți. De teamă să nu fie contagioși, multă vreme acești „hibakusha” au fost izolați de restul populației.
La ora 18 primele știri despre aruncarea bombei atomice asupra Hiroshimei sosesc de la radioul britanic. Noul Președinte american, Harry Truman, anunță o imensă reușită a oamenilor de știință. La ora 21 radioul transmite declarația comună a Președintelui american, Harry Truman, și prim-ministrului Marii Britanii, Winston Churchill. Era vorba de 300.000 de morți, două miliarde de dolari a costat construcția bombei, 180.000 de oameni au contribuit la aceasta, inclusiv 14.000 fizicieni și ingineri. Cele două bombe nucleare, de la Hiroshima și Nagasaki, aveau să pună la pământ Japonia imperială și totodată puneau capăt celui de-al Doilea război mondial.
Prima bombă atomică „Băiețelul” a deschis ușa Infernului pentru întreaga civilizație umană, care urmează să conștientizeze dezastrul planetar pe care îl poate cauza un război nuclear. Ea a pus începutul cursei înarmărilor.
În 1991, în perioada de obținere a independenței, Ucraina dispunea de al treilea arsenal nuclear din lume, format din 176 de rachete balistice intercontinentale, precum și alt armament nuclear. La 2 iunie 1996 ea s-a dezis benevol de arsenalul nuclear în schimbul garanțiilor de securitate, confirmate în Tratatul de la Budapesta. Una din țările-garant, Rusia, a încălcat principiile Tratatului și a atacat Ucraina în 2014. Agresiunea hibridă a Rusiei în Ucraina durează acum al șaptelea an, mai mult decât cel de-al Doilea război mondial.
La 6 august 2012 rover-ul Curiosity, trimis de NASA la 26 noiembrie 2011, a ajuns pe Marte. Sarcina principală a misiunii este de a cerceta dacă pe Marte poate exista sau chiar a existat viață. Componenta cheie a sondei este vehiculul de teren (rover) „Curiosity”, care după amartizare urmează să se deplaseze autonom și să execute toate experimentele și cercetările științifice prevăzute. „Curiosity” are mărimea unui mic autoturism și cântărește 900 kg, devenind astfel cel mai greu obiect creat de mâna omului și lansat pe Marte vreodată (vehiculele sondelor Viking cântăreau sub 600 kg). În „Curiosity” au fost înglobate diverse inovații, îndeosebi pentru asigurarea unei amartizări exacte și line și pentru alimentarea cu energie printr-o baterie cu radionuclizi stabili (în loc de celule solare dependente de lumina zilei de pe Marte).
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com