Anul 1595. Mihai Viteazul începe asediul localităţii Târgovişte din Muntenia, silind oştirea otomana să se retragă. După două zile de bombardamente, localitatea este recucerită de Mihai Viteazul, cu sprijinul forţelor unite ale principelui transilvănean Sigismund Bathory, al arhiducelui austriac Maximilian, al domnului Moldovei, Ştefan Răzvan, şi al marelui duce de Toscana.
Anul 1711. În Moldova începe instaurarea domniilor fanariote. Nicolae Mavrocordat a fost numit de Poarta Otomană domn al Ţării Moldovei. 
(1680-1730) a fost domnul Moldovei de două ori: 17 noiembrie 1709 – noiembrie 1710 şi 1711 – 5 ianuarie 1716 şi al Ţării Româneşti, tot de două ori: 21 ianuarie 1716 – 25 noiembrie 1716 şi martie 1719 – 3 septembrie 1730. Grecul fanariot Nicolae Mavrocordat, numit direct de către Poartă în scaunul domnesc al Moldovei, a început şirul de domnii fanariote în această ţară, după pierderea tronului de către Dimitrie Cantemir.
Anul 1902. S-a născut filosoful, eseistul, economistul şi omul politic român, 
. A fost supranumit un Socrate român, datorită preocupărilor filosofice şi rolului educativ pe care l-a asumat prin exemplul său personal în orice circumstanţe, chiar şi în închisoare. Din cauza persecuţiei a publicat foarte puţin înainte de 1989, însă imediat după prăbuşirea regimului comunist scrierile şi interviurile sale au început să fie difuzate. S-a bucurat de prietenia lui Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Constantin Noica. A fost preocupat de filosofia religioasă creştin-ortodoxă („Bătrâneţea şi alte texte”, „Tratat de economie politică”, „Comentarii la Platon”, „Reflecţii religioase asupra culturii”, „Filosofia nuanţelor”, „Introducere mistică în filosofia modernă”. A decedat la 31 decembrie 1991.
Anul 1918. A fost adoptata Declaraţia de la Iaşi a „Comitetului naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria”, în care se contesta monarhiei habsburgice dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Austro-Ungaria şi se cerea ca întreg teritoriul locuit de români să fie eliberat şi unit cu România.
Anul 2000. Au fost aduse din Grecia în România, pentru prima oară în istoria creştinismului, moaştele Sfântului Gheorghe. După o scurtă escală la Bucureşti, moaştele au fost depuse la Iaşi, în Catedrala Mitropolitană, lângă moaştele Sfintei Cuvioase Paraschiva.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com