Anul 1770. A avut loc Bătălia de la Larga, parte din Războiul Ruso-Turc din 1768-1774. Ea s-a dat între 65.000 de tătari crimeeni (cavalerie) și 15.000 de otomani (infanterie) sub conducerea lui Kaplan Ghirei și 38.000 de ruși sub feld-mareșalul Rumeanțev pe malurile râului Larga (afluent al Prutului, azi Republica Moldova). Bătălia s-a desfășurat în aceeași zi cu Bătălia de la Çeșme. Bătălia a fost o victorie decisivă pentru rușii care au capturat 33 de tunuri turcești și tabăra mare a inamicului. Pentru această victorie, Rumeanțev a fost decorat cu Ordinul Sfântului Gheorghe din I grad. Două săptămâni mai târziu, rușii au marcat o victorie și mai mare în Bătălia de la Cahul. Victoriile de la Larga și Cahul (ulterior) au schimbat situația strategică în favoarea Rusiei. În septembrie 1770, a fost cucerită Tighina. Apoi au capitulat cetățile Ismail, Chilia, Cetatea Albă și Ibrail. După aceasta, operațiunile militare au continuat pe teritoriul Bulgariei. La 21 iulie 1774, Rusia și Poarta Otomană semnează Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Tratatul conținea 16 prevederi favorabile Moldovei și Țării Românești. În decembrie 1774 rușii se retrag, Moldova și Țara Românească rămânând în continuare sub turci.
Anul 1930. A murit Sir Arthur Conan Doyle, scriitor britanic, autor de romane poliţiste, părintele celebrului detectiv Sherlock Holmes. Sir Arthur Conan Doyle (1859-1930) a fost şi autorul a numeroase povestiri știinţifico-fantastice, romane istorice, piese de teatru, romane de dragoste, poezie și texte inspirate direct din realitate (non-fiction).
Anul 2018. A decedat Levko Lukianenko, activist politic şi public ucrainean, disident, scriitor, laureat al Premiului Naţional „Taras Şevcenko” pentru anul 2016. Levko Lukianenko (1928-2018) este o legendă a mişcării de eliberare naţională a Ucrainei. Circa 27 de ani ai vieţii i-a petrecut în închisori, tabere de concentrare şi în exil. Este coautorul Declaraţiei privind suveranitatea de stat a Ucrainei.
La 7 iulie, în Ucraina este marcată pe stil vechi marea sărbătoare creştină Naşterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia şi a Elisabetei, mama sa, descendentă a seminţiei lui Aaron. Momentul naşterii proorocului Ioan a fost cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus, fiind vestit de către îngerul Gavriil. Evanghelistul Ioan arată că Ioan a mărturisit: „Cel ce m-a trimis pe mine să botez cu apă, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorându-Se şi rămânând peste El, Acesta este Cel ce botează cu Duhul Sfânt. Şi am văzut şi mărturisit că El este Fiul lui Dumnezeu”. Astfel se explică faptul că Ioan a fost proroc când Dumnezeu i-a spus cum va cunoaşte pe Fiul Sau întrupat, şi a fost apostol când a văzut pe Duhul Sfânt pogorât peste Hristos şi a auzit glasul Tatălui cu privire la El.
Sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul este atestată documentar în secolele IV-V, chiar în perioada în care se fixează definitiv şi data Crăciunului. În tradiţia populară românească ea mai poartă denumirea de Sânziene, Drăgaică, Ziua Soarelui, Ursina sau Amuţitul Cucului.
Sânzienele erau considerate zânele bune, femei frumoase – adevărate preotese ale soarelui, divinităţi nocturne ascunse în pădurile întunecate, în care oamenii nu păşesc. Tot tradiţia arată că, în noaptea acestei zile Sânzienele circulă prin aer sau pe pământ, cântă şi dansează, umplu de fecunditate femeile căsătorite, tămăduiesc bolile şi suferinţele oamenilor, înmulţesc animalele şi păsările şi împart rod holdelor. În tradiţia ucraineană este sărbătoarea „Ivan Kupala”.
La 7 iulie este marcată Ziua mondială a ciocolatei, această dată indicând momentul introducerii în Europa, în 1550, a băuturii pe bază de cacao.
(V.K.)
„Libertatea Cuvântului” – www.lyberti.com